Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Salariile profesorilor în Europa: România, aproape de coadă
Datele OECD pentru 2025 plasează România printre țările cu cele mai mici salarii efective pentru profesorii din ciclul primar. Ajustarea la puterea de cumpărare reduce parțial decalajul, fără să-l elimine.
România se află printre țările europene cu cele mai mici salarii efective pentru profesorii din ciclul primar, potrivit datelor OECD analizate pentru anul 2025. Un cadru didactic din România câștigă, în medie, 20.805 euro brut pe an, de peste trei ori mai puțin decât în Danemarca, unde nivelul ajunge la 74.086 euro.
Diferența rămâne importantă și după ajustarea la costul vieții. România urcă în clasament atunci când veniturile sunt raportate la puterea de cumpărare, dar decalajul față de statele vest-europene rămâne consistent.
Danemarca, Islanda și Irlanda au cele mai mari salarii
Cele mai mari salarii efective pentru profesorii din ciclul primar sunt raportate în Danemarca, cu 74.086 euro brut pe an. Urmează Islanda, cu 73.752 euro, Irlanda, cu 69.747 euro, Germania, cu 69.453 euro, și Austria, cu 65.851 euro.
Peste pragul de 50.000 de euro se află și Norvegia, comunitățile flamandă și franceză din Belgia, Irlanda de Nord, Scoția, Țara Galilor, Finlanda și Anglia.
În marile economii europene incluse în comparație, Germania are cele mai ridicate salarii pentru profesori. Franța ajunge la 41.968 euro, iar Italia la 32.100 euro. Pentru Spania nu a fost disponibilă o valoare comparabilă în setul de date analizat.
România, sub pragul de 25.000 de euro pe an
România intră în grupul statelor unde salariile efective ale profesorilor din ciclul primar sunt sub 25.000 de euro anual. În aceeași zonă se află Cehia, cu 24.457 euro, Ungaria, cu 23.181 euro, Slovacia, cu 22.936 euro, Letonia, cu 20.516 euro, Grecia, cu 18.746 euro, și Turcia, cu 18.669 euro.
Salariile efective includ plățile anuale primite de profesorii cu normă întreagă, cu vârste între 25 și 64 de ani, înainte de taxe. În această categorie intră salariul de bază, bonusurile, plata orelor suplimentare, indemnizațiile și alte sume legate de activitatea profesională.
Poziția României arată un decalaj salarial clar față de țările din vestul și nordul Europei, dar și față de state din Europa Centrală care depășesc pragul de 25.000 de euro.
💡 WoW Pulse | De ce salariul în euro nu spune toată povestea
Un salariu anual mai mare nu înseamnă automat aceeași diferență de nivel de trai. În țările cu prețuri ridicate, venitul cumpără mai puține bunuri și servicii decât într-o țară cu prețuri mai mici. De aceea, comparațiile internaționale folosesc și indicatori ajustați la puterea de cumpărare.
Germania conduce după ajustarea la costul vieții
După ajustarea salariilor la nivelul prețurilor, Germania urcă pe primul loc. Profesorii din ciclul primar ajung la 64.143 PPS, indicator care permite comparația între țări în funcție de ce poate cumpăra efectiv venitul.
Germania este urmată de Austria, cu 58.265 PPS, Danemarca, cu 53.036 PPS, Irlanda, cu 51.226 PPS, și comunitatea flamandă din Belgia, cu 50.846 PPS.
La capătul inferior al clasamentului se află Grecia, cu 21.456 PPS, urmată de Letonia, Slovacia, Cehia și Estonia.
România urcă patru poziții atunci când salariile sunt ajustate la costul vieții. Această schimbare arată că prețurile mai mici reduc parțial decalajul, dar nu îl elimină. Veniturile profesorilor români rămân semnificativ mai reduse decât în economiile cu salarii ridicate.
Salariile afectează atractivitatea profesiei
Datele OECD arată că salariile profesorilor trebuie analizate și în raport cu alte profesii care cer studii superioare. În multe sisteme educaționale, cadrele didactice câștigă mai puțin decât alți angajați cu pregătire universitară, ceea ce poate reduce atractivitatea profesiei.
Pentru România, imaginea este mai nuanțată. Salariile profesorilor sunt mici în comparația europeană nominală, dar raportarea la veniturile altor lucrători cu studii superioare din țară este mai favorabilă decât în multe state OECD.
Această diferență nu schimbă însă problema principală: România concurează pentru profesori într-un spațiu european în care mobilitatea profesională, presiunea pe școli și dificultatea de a atrage personal calificat au devenit teme recurente.
Eurydice arată diferențe mari și în salariile statutare
Datele Eurydice, rețeaua europeană coordonată de Comisia Europeană prin EACEA, confirmă diferențele mari dintre sistemele educaționale. Instrumentul oficial acoperă 39 de sisteme de educație din 37 de țări europene și urmărește salariile brute statutare ale profesorilor și directorilor de școli publice, precum și indemnizațiile suplimentare.
Aceste date sunt importante pentru că separă salariul stabilit oficial în grile de venitul efectiv încasat, care poate include sporuri și plăți suplimentare. În practică, două țări cu salarii de bază apropiate pot ajunge la venituri efective diferite, în funcție de bonusuri, vechime, calificări și responsabilități.
Pentru România, comparația europeană rămâne sensibilă: chiar dacă ajustarea la puterea de cumpărare îmbunătățește poziția relativă, nivelul nominal al salariilor plasează profesorii români aproape de partea de jos a clasamentului european.
