Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
S&P menține România la BBB-, cu perspectivă negativă
S&P a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă, avertizând asupra riscurilor fiscale și externe.
S&P Global Ratings a menținut pe 2 octombrie 2026 ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, pentru datoria pe termen lung și scurt, în valută și în lei. Decizia păstrează România în categoria recomandată investițiilor, dar semnalul agenției rămâne prudent: următoarea etapă depinde de reducerea deficitului, de stabilitatea politică și de construcția unui buget credibil pentru 2027.
România rămâne pe ultima treaptă din categoria „investment grade” pe scara S&P. Menținerea ratingului evită o retrogradare imediată, însă perspectiva negativă arată că riscurile legate de finanțele publice și de dezechilibrele externe nu au fost eliminate.
Decizia S&P închide un ciclu important de evaluări pentru România, după ce Fitch a păstrat în iulie ratingul „BBB-”, iar Moody’s a menținut în august calificativul „Baa3”. În toate cele trei cazuri, perspectiva a rămas negativă.
Nazare: menținerea ratingului nu este motiv de relaxare
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a transmis că România „a trecut și actualul test de rating” al S&P, dar a avertizat că rezultatul nu trebuie interpretat ca o relaxare a presiunii asupra finanțelor publice.
„Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare”, a scris Nazare.
Oficialul a legat menținerea ratingului de continuarea ajustării fiscale și de revenirea la un consens în jurul unor obiective care să rămână valabile dincolo de calculele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile.
Nazare a transmis și că România are în continuare un „record negativ în Europa” în privința deficitului bugetar, motiv pentru care păstrarea calificativului nu schimbă nevoia de disciplină fiscală.
Ce a contat în evaluarea S&P
S&P a confirmat ratingul într-un moment în care consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas pe traiectorie în 2026. Agenția a indicat și rolul investițiilor publice, susținute într-o proporție importantă de fondurile europene, în menținerea activității economice.
În același timp, perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate privind implementarea consolidării fiscale în perioada 2027–2028. Printre vulnerabilitățile urmărite se află deficitul extern, necesarul important de finanțare și sensibilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor.
Cu alte cuvinte, decizia S&P nu este un verdict de stabilitate deplină, ci o confirmare condiționată de continuarea ajustării. România a evitat o retrogradare, dar rămâne sub observație atentă.
💡 WoW Pulse | Ce înseamnă ratingul BBB-
„BBB-” este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor pe scara S&P. Menținerea acestui nivel ajută România să rămână în zona considerată acceptabilă pentru investitori instituționali, însă perspectiva negativă arată că agenția vede în continuare riscuri importante. Decizia oferă timp pentru corecții, nu o garanție că ratingul va rămâne neschimbat.
Bugetul pentru 2027 devine următorul test
După decizia S&P, atenția se mută pe bugetul pentru 2027 și pe capacitatea autorităților de a menține reducerea deficitului în anii următori. Un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028 este una dintre condițiile-cheie pentru reducerea presiunii asupra ratingului.
Pentru investitori, nivelul actual al ratingului contează, dar direcția finanțelor publice contează la fel de mult. O ajustare fiscală coerentă poate susține încrederea piețelor și poate crea condiții pentru revenirea perspectivei la stabilă. În schimb, întârzierile în reducerea deficitului, instabilitatea politică sau blocajele în absorbția fondurilor europene pot menține riscul unei retrogradări.
Mesajul transmis de S&P este dublu: România a reușit să păstreze ratingul recomandat investițiilor, dar spațiul de eroare rămâne limitat. Menținerea investițiilor publice și reducerea dezechilibrelor bugetare vor trebui să meargă împreună pentru ca această decizie să devină baza unei stabilizări reale, nu doar o amânare a unui nou test.
