Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Rusia invocă „incidente regizate” după dronele doborâte de România
Rusia califică drept „incidente regizate” dronele doborâte de România, în timp ce UE și NATO susțin concluziile tehnice care indică proveniența rusească a aparatelor interceptate.
Rusia respinge acuzațiile privind încălcarea spațiului aerian românesc și susține că Bucureștiul ar fi orchestrat „incidente regizate” pentru a justifica sprijinul acordat Ucrainei. Moscova avertizează totodată că expulzarea unui diplomat rus va primi un „răspuns adecvat”, într-un nou episod de tensiune deschisă cu România.
Reacția a fost transmisă de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, după ce avioanele F-16 ale României au doborât trei drone în interval de trei zile, iar autoritățile de la București au decis expulzarea unui diplomat al Ambasadei Federației Ruse. Informațiile au fost relatate de Reuters.
Autoritățile române resping versiunea Moscovei. Analiza primei drone recuperate a indicat un aparat de tip Shahed, folosit de armata rusă în atacurile asupra Ucrainei, în timp ce cercetările privind celelalte incidente continuă.
Pe scurt
Rusia susține că incidentele cu drone ar fi fost folosite politic de autoritățile române.
România a doborât trei drone care au pătruns în spațiul său aerian între 24 și 26 iulie 2026.
Prima dronă analizată a fost identificată drept un aparat de tip Shahed, utilizat de Rusia.
Bucureștiul a expulzat un diplomat rus după repetarea incursiunilor.
Moscova avertizează că măsura României va primi un „răspuns adecvat”.
Rusia neagă responsabilitatea și acuză Bucureștiul
Ministerul rus de Externe califică drept nefondate acuzațiile potrivit cărora drone rusești ar fi pătruns în spațiul aerian al României.
Maria Zaharova a susținut că autoritățile române ar prezenta incidentele într-un mod menit să ascundă consecințele politicii de sprijinire a Ucrainei. Oficialul rus a folosit expresia „incidente regizate” și a acuzat Bucureștiul de propagandă.
Moscova nu a prezentat însă rezultate tehnice care să infirme concluziile comunicate de autoritățile române.
Reacția Rusiei a venit și după decizia Ministerului român de Externe de a expulza un diplomat al Ambasadei Federației Ruse. Ambasadorul rus a fost convocat și informat oficial despre măsură, potrivit Reuters.
În răspunsul său, Moscova a avertizat că România va primi un „răspuns adecvat”, fără să precizeze ce măsuri ar putea fi adoptate.
Analiza indică o dronă de tip Shahed
Poziția României este susținută de informațiile obținute în urma examinării primei drone doborâte.
Aparatul a fost identificat drept o dronă de tip Shahed, model iranian produs și folosit de Rusia sub denumirea Gheran în atacurile asupra Ucrainei. Informația a fost confirmată de autoritățile române și relatată de Associated Press.
Cele trei drone au fost doborâte de piloți români în interval de trei zile, în timp ce Rusia intensifica atacurile asupra porturilor ucrainene aflate în apropierea Dunării și a graniței cu România.
Ultimul aparat a fost interceptat la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina și doborât într-o zonă în care operațiunea nu punea în pericol populația, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Apărării și preluate de Reuters.
Investigațiile tehnice asupra fragmentelor recuperate continuă. Din acest motiv, identificarea primei drone nu trebuie prezentată automat drept rezultatul final al analizelor pentru toate cele trei aparate.
💡 WoW Pulse | De ce contează această știre?
Incidentele nu mai sunt tratate doar ca episoade izolate de frontieră. Doborârea dronelor, expulzarea unui diplomat și avertismentul transmis de Moscova arată o agravare a confruntării diplomatice dintre România și Rusia.
Pentru București, pătrunderea unei drone în spațiul aerian național reprezintă și o încălcare a spațiului NATO și al Uniunii Europene. Pentru Moscova, reacția României este prezentată drept o decizie politică legată de sprijinul acordat Ucrainei.
Diferența dintre cele două versiuni este majoră: autoritățile române invocă date radar, operațiuni de interceptare și investigații tehnice, în timp ce Rusia contestă acuzațiile fără să publice dovezi tehnice care să susțină teoria unor incidente înscenate.
Nicușor Dan: Încălcările sunt „inadmisibile”
Președintele Nicușor Dan a calificat pătrunderea dronelor în spațiul aerian românesc drept „inadmisibilă și intolerabilă”.
Șeful statului a subliniat că nu este încălcat doar spațiul aerian al României, ci și cel al NATO și al Uniunii Europene. El a transmis că astfel de acțiuni sunt tratate cu maximă seriozitate, împreună cu aliații României.
NATO a anunțat că analizează incidentele și cooperează cu România și cu ceilalți aliați pentru consolidarea apărării aeriene de pe flancul estic.
Alianța nu a indicat că dronele ar fi fost trimise intenționat pentru a ataca România, însă consideră incursiunile o consecință directă a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
📌 Citește și pe WoW Pulse: UE convoacă Rusia după dronele intrate în România
România a trecut de la monitorizare la interceptare
Doborârea celor trei drone marchează o schimbare importantă în modul de reacție al României.
În anii anteriori, aparatele care ajungeau accidental în apropierea graniței erau, în general, urmărite prin radar, iar populația din zonele expuse era avertizată prin mesaje RO-Alert. Autoritățile evitau interceptarea atunci când exista riscul ca fragmentele să cadă peste localități.
Începând din 24 iulie 2026, piloții români au primit condițiile necesare pentru a distruge dronele în zone sigure. Cele trei operațiuni consecutive au arătat că autoritățile au trecut la o strategie de intervenție directă atunci când aparatele pot fi doborâte fără riscuri pentru civili.
Schimbarea a venit după o serie de incidente grave produse în apropierea graniței.
La 29 mai 2026, o dronă rusească de tip Gheran-2, implicată într-un atac asupra Ucrainei, a lovit un bloc din Galați. O femeie și un copil au suferit răni ușoare, potrivit autorităților române și relatărilor publicate de Associated Press.
Uniunea Europeană a condamnat oficial acel incident și l-a descris drept o încălcare gravă a spațiului aerian european, exprimându-și solidaritatea cu România, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.
📌 Citește și pe WoW Pulse: Dronele au trecut. Scandalul politic abia începe
Măsurile aflate deja în vigoare
România a intensificat supravegherea spațiului aerian din apropierea Dunării și a Mării Negre, iar avioanele de luptă sunt ridicate atunci când sistemele radar detectează obiecte care se apropie de graniță.
Autoritățile folosesc și sisteme specializate de combatere a dronelor, în paralel cu mijloacele aeriene aflate sub comandă națională sau NATO. Operațiunile de interceptare sunt autorizate numai după evaluarea traiectoriei și a riscurilor pentru populație.
Bucureștiul insistă că aceste măsuri au caracter defensiv și că România nu urmărește implicarea directă în războiul din Ucraina. Obiectivul declarat rămâne protejarea populației, a teritoriului național și a spațiului aerian aliat.
