Spania pierde treptat una dintre comunitățile de muncitori pe care s-a bazat ani întregi în agricultură, construcții și servicii: românii. Datele oficiale spaniole arată că numărul cetățenilor români rezidenți în Spania a scăzut puternic față de vârful din 2012, iar presa iberică vorbește deja despre un fenomen cu efecte vizibile pe piața muncii.
La 1 ianuarie 2025, în Spania mai erau 609.270 de cetățeni români, potrivit Institutului Național de Statistică din Spania. Românii rămân una dintre cele mai mari comunități străine din țară, dar tendința este clar descendentă: doar în 2024, numărul lor a scăzut cu 11.193 de persoane. (ine.es)
De la aproape 900.000 la 609.000
Schimbarea este majoră. El País scrie că populația românească din Spania a coborât de la aproape 897.000 de persoane în 2012 la puțin peste 609.000 la începutul lui 2025, o scădere de aproximativ 32%. Fenomenul continuă, iar datele provizorii indică noi plecări după începutul anului 2025. (elpais.com)
Pentru Spania, nu este doar o statistică demografică. Românii au fost ani la rând o forță importantă în sectoare cu muncă grea și deficit de personal: agricultură, construcții, îngrijire, servicii și curățenie.
De ce nu mai rămân românii
Explicația este simplă: Spania nu mai pare la fel de rentabilă ca în anii 2000. Chiriile au crescut, costul vieții apasă tot mai mult, iar diferența dintre salariile din Spania și cele din România s-a redus.
Cadena SER notează că mulți români se întorc după ce au obținut o anumită stabilitate, au strâns bani sau pot câștiga acasă salarii mai apropiate de cele din Spania. În plus, pentru mulți contează apropierea de familie și dorința de a-și crește copiii în România. (cadenaser.com)
Digi24 citează date din presa spaniolă potrivit cărora 59% dintre românii care încă trăiesc în Spania iau în calcul revenirea în România. (digi24.ro)
Unde pleacă românii
Românii care părăsesc Spania nu merg toți în aceeași direcție. Sursele indică trei trasee principale.
O parte se întorc în România, unde piața muncii este mai atractivă decât în trecut, iar apropierea de familie cântărește decisiv. Datele INS citate de Europa Liberă arată că, în 2024, România a avut mai multe intrări decât plecări: peste 288.000 de persoane au venit în țară, în timp ce sub 230.000 au emigrat. (romania.europalibera.org)
O altă parte pleacă spre țări cu salarii mai mari, în special Germania și Marea Britanie, potrivit Digi24. Este o migrație în lanț: oamenii nu renunță neapărat la munca în străinătate, ci caută o piață unde veniturile justifică mai bine costurile și distanța de casă. (digi24.ro)
Unii rămân în Spania, dar încearcă să iasă din zona muncilor sezoniere sau prost plătite. Cei integrați, cu copii la școală, locuințe și contracte stabile, sunt mai puțin dispuși să se întoarcă definitiv.
Rămâne Spania fără culegători români?
Nu peste noapte. Dar modelul vechi se rupe. Spania nu rămâne imediat fără muncitori români, însă nu se mai poate baza pe același flux masiv de lucrători dispuși să accepte agricultură sezonieră, salarii mici și condiții grele.
Agricultura spaniolă se uită deja spre alte surse de forță de muncă. Presa spaniolă a relatat despre consolidarea programelor de migrație circulară cu Marocul, inclusiv pentru sectoare cu deficit de personal precum agricultura. (as.com)
Pentru fermierii spanioli, mesajul este dur: dacă românii pleacă sau nu mai vin, recolta trebuie culeasă de alții. Iar asta poate însemna salarii mai mari, condiții mai bune sau recrutare mai intensă din afara Uniunii Europene.
România devine din nou opțiune
Tendința arată o schimbare de epocă. În anii 2000, Spania era pentru mulți români o promisiune de salariu mai bun și viață mai stabilă. Acum, pentru o parte dintre ei, România devine din nou opțiunea mai logică.
Nu este o întoarcere totală și nici un abandon complet al Spaniei. Este o reașezare: românii aleg mai pragmatic unde merită să muncească, unde pot trăi mai bine și unde pot pune bani deoparte.
Spania pierde români, România recuperează oameni, iar agricultura spaniolă învață că forța de muncă ieftină din Est nu mai este garantată.
