România rămâne printre ultimele state din Uniunea Europeană la banii alocați sănătății, în timp ce milioane de angajați ajung să se bazeze pe abonamente medicale private pentru consultații, analize și prevenție. Tema a revenit în prim-plan vineri, 26 iunie 2026, după un material publicat de HotNews, care arată tensiunea tot mai mare dintre finanțarea publică și nevoile reale ale pacienților.
Miza este directă: când statul nu acoperă suficient, pacientul completează diferența din buzunar. Iar cine are abonament privat, asigurare sau bani pentru investigații rapide pornește cu un avantaj clar față de cei care depind exclusiv de sistemul public.
România, jos în clasamentul european
Potrivit Eurostat, cele mai recente date complete, extrase în octombrie 2025, arată că în 2023 cheltuielile curente pentru sănătate în UE au fost echivalentul a 10% din PIB. România a fost mult sub acest nivel: 5,7% din PIB, la egalitate cu Luxemburg, dar cu o realitate economică total diferită.
Diferența devine și mai puternică atunci când banii sunt calculați pe locuitor. Eurostat arată că România a fost singura țară din UE cu o cheltuială medie pentru sănătate de sub 1.000 de euro pe locuitor în 2023. În termeni ajustați la puterea de cumpărare, România a avut cel mai mic nivel din UE: 1.776 PPS pe locuitor, de trei ori mai puțin decât Germania, liderul clasamentului. (European Commission)
Prevenția rămâne punctul dureros
Paradoxul se vede cel mai clar la prevenție. Eurostat a raportat, într-o analiză publicată pe 4 februarie 2025, că media UE pentru cheltuielile de prevenție a fost de 202 euro pe locuitor în 2022. România a fost aproape de coada clasamentului, cu 24 de euro pe locuitor, doar Polonia fiind mai jos, cu 22 de euro. (European Commission)
Aici se rupe, de fapt, filmul pentru pacient: prevenția slab finanțată înseamnă boli descoperite mai târziu, drumuri mai multe între medici și presiune mai mare pe spitale. Iar pentru cei care își permit, răspunsul vine tot mai des din zona privată.
Abonamentul medical devine scutul angajatului
Datele citate de HotNews arată că 2,5 milioane de angajați din mediul privat beneficiază de acoperire medicală prin abonament. În 2025, piața privată de sănătate a fost estimată la 510 milioane de euro, din care 55% au reprezentat abonamente medicale, iar 45% asigurări medicale.
Pentru mulți salariați, abonamentul nu mai este un bonus simpatic din pachetul de beneficii, ci o formă de protecție. Un material TVR Info din mai 2026 citează un studiu potrivit căruia 85% dintre români consideră că abonamentul medical privat ar trebui să fie inclus în beneficiile extrasalariale. (tvrinfo.ro)
Statul mai ține pasul cu nevoile pacienților?
Întrebarea lovește exact în centrul problemei: statul mai ține pasul cu nevoile pacienților? Pe hârtie, bugetele au crescut. HotNews notează că bugetul CNAS a urcat de la 4,7 miliarde de euro în 2016 la 15,3 miliarde de euro în 2025. Totuși, România rămâne la coada UE la finanțarea sănătății raportată la nevoile populației și la standardele europene. (HotNews.ro)
În același timp, sistemul public continuă să ducă greul cazurilor complexe. HotNews arată că spitalele publice concentrează peste 95% din capacitatea contractată pentru spitalizare continuă, în timp ce spitalele private au 4,4% din totalul paturilor contractate. (HotNews.ro)
Pacientul prins între stat și privat
Problema nu este că privatul crește. Problema este că el crește într-un gol lăsat de accesul lent, birocrația și subfinanțarea prevenției în sistemul public. Pentru pacientul care are nevoie de analize, imagistică sau consultații rapide, diferența dintre „așteaptă” și „intră mâine” poate însemna bani, stres și timp pierdut.
Comisia Europeană arată că profilurile de sănătate din 2025 urmăresc tocmai provocările specifice ale sistemelor medicale, reformele și investițiile din statele UE. Pentru România, tabloul rămâne sensibil: finanțare publică redusă, presiune pe spitale și o piață privată care câștigă teren acolo unde pacienții caută acces rapid. (Public Health)
