Românii cred în Armată și Biserică, nu în politicieni

Armata, Biserica și serviciile de intervenție se bucură de mult mai multă încredere decât liderii politici și principalele instituții ale statului. Un sondaj național realizat de CURS între 14 și 24 iulie 2026 arată că niciun politician testat nu este creditat cu încredere de majoritatea populației, în timp ce Armata și Biserica depășesc pragul de 79% opinii favorabile. (Stiripesurse)

Călin Georgescu conduce clasamentul personalităților politice cu 33%, urmat de Nicușor Dan, cu 30%. Diferența de numai trei puncte se află la limita marjei maxime de eroare a cercetării, de ±3%, astfel că primul loc nu poate fi prezentat drept un avantaj categoric. (Stiripesurse)

Armata și Biserica domină clasamentul

Instituțiile și categoriile care obțin o evaluare favorabilă din partea majorității respondenților sunt:

• Armata – 81%

• Biserica – 79%

• Pompierii și SMURD – 66%

• Poliția – 54%

• Mediul privat – 53%

• Uniunea Europeană – 51%

Armata înregistrează numai 16% opinii negative, iar Biserica 18%. Pompierii și SMURD sunt apreciați pozitiv de două treimi dintre respondenți, în timp ce Poliția trece și ea de pragul majoritar, cu 54%. (Stiripesurse)

Rezultatele pot fi citite ca un semnal că românii apreciază mai ales instituțiile percepute ca fiind stabile, vizibile și capabile să ofere protecție sau ajutor direct. Armata este asociată cu securitatea țării, iar pompierii și SMURD intervin în situații concrete, în care rezultatele pot fi observate imediat. Aceasta este o interpretare a distribuției răspunsurilor, nu o explicație oferită direct de participanți.

Biserica își păstrează, la rândul ei, o poziție puternică. Scorul de 79% sugerează că instituția continuă să aibă un rol important pentru o mare parte a populației, inclusiv într-o perioadă în care încrederea în structurile politice și judiciare este foarte redusă. (Stiripesurse)

📌 Analiză WOW-Pulse

WOW-Pulse prezintă rezultatele în context: sondajul măsoară opiniile declarate într-o anumită perioadă, nu stabilește automat motivele fiecărui răspuns. Diferența dintre instituțiile de siguranță și cele politice indică însă o nevoie puternică de stabilitate, eficiență și rezultate vizibile.

Uniunea Europeană trece de pragul majorității

Uniunea Europeană este evaluată favorabil de 51% dintre respondenți, fiind una dintre cele numai șase instituții sau categorii care obțin o apreciere pozitivă majoritară. (Stiripesurse)

Rezultatul este important într-un spațiu public în care mesajele critice la adresa UE sunt foarte vizibile. Sondajul nu arată că românii aprobă fiecare decizie luată la Bruxelles și nici că euroscepticismul a dispărut. Arată însă că, în evaluarea generală, opiniile favorabile față de Uniunea Europeană continuă să fie majoritare.

Prin urmare, vocile care contestă constant apartenența României la proiectul european nu reprezintă automat poziția dominantă a populației. Cel puțin în această cercetare, UE este apreciată mai bine decât Președinția, Guvernul, Parlamentul, Justiția, Curtea Constituțională și serviciile de informații. (Stiripesurse)

Mediul privat, peste instituțiile politice ale statului

Un alt rezultat relevant este scorul obținut de mediul privat: 53% opinii favorabile. Acesta se clasează peste Uniunea Europeană și mult peste principalele instituții politice. (Stiripesurse)

Guvernul primește numai 19% evaluări pozitive, Parlamentul 20%, Justiția 25%, Curtea Constituțională 27%, iar Președinția 31%. (Stiripesurse)

Diferența sugerează că activitatea companiilor private este percepută mai bine decât funcționarea instituțiilor care iau decizii politice sau administrează statul. Pentru România, această perspectivă este importantă: sectorul privat este asociat cu locurile de muncă, investițiile și activitatea economică, în timp ce Guvernul și Parlamentul acumulează niveluri ridicate de nemulțumire.

Nu rezultă de aici că respondenții preferă automat privatizarea serviciilor publice sau reducerea rolului statului. Datele arată doar că imaginea generală a mediului privat este net mai bună decât cea a instituțiilor politice.

Călin Georgescu conduce, Nicușor Dan rămâne aproape

Clasamentul primilor cinci lideri politici este următorul:

Călin Georgescu este primul, dar 62% dintre respondenți declară că au puțină sau foarte puțină încredere în el. Nicușor Dan are 30% încredere și 67% neîncredere, iar George Simion ajunge la 24% evaluări favorabile și 69% nefavorabile. (Stiripesurse)

Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan sunt la egalitate, cu câte 23%. PSD nu are astfel un lider pe podium, însă Grindeanu se află imediat după primele trei poziții. Evaluările negative sunt de 73% în cazul său și de 72% pentru Bolojan. (Stiripesurse)

Clasamentul trebuie interpretat atent: niciun politician nu se apropie de încrederea majoritară, iar în cazul tuturor celor zece personalități testate opiniile negative sunt mai numeroase decât cele favorabile. Primul loc indică poziția relativă în raport cu ceilalți lideri, nu o susținere largă în societate. (Stiripesurse)

Nicușor Dan, la trei puncte de primul loc

Nicușor Dan se clasează relativ bine în raport cu ceilalți politicieni. Cu 30%, se află la numai trei puncte de Călin Georgescu și cu șase puncte peste George Simion. (Stiripesurse)

Marja maximă de eroare a sondajului este de ±3%, ceea ce înseamnă că diferența dintre primele două poziții nu trebuie transformată într-o concluzie categorică privind raportul real de forțe. Rezultatul îl plasează însă pe Nicușor Dan în grupul restrâns al liderilor care ating sau depășesc pragul de 30%. (Stiripesurse)

Guvernul și Parlamentul pierd masiv încrederea

Cele mai slabe rezultate apar în cazul instituțiilor politice centrale:

• Guvernul – 19% opinii favorabile

• Parlamentul – 20%

• Justiția – 25%

• Curtea Constituțională – 27%

• Președinția – 31%

Guvernul înregistrează 78% opinii negative, iar Parlamentul 77%. Justiția este evaluată nefavorabil de 72% dintre respondenți, în timp ce Curtea Constituțională ajunge la 70% evaluări negative. (Stiripesurse)

Contrastul este major: Armata are cu 62 de puncte procentuale mai multe evaluări favorabile decât Guvernul. Aceste cifre conturează o criză de încredere concentrată în special în zona instituțiilor care iau decizii politice, adoptă legi sau administrează actul de justiție.

Cum a fost realizat sondajul

Cercetarea a fost realizată de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. (Stiripesurse)

Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator, metoda CATI. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele au fost validate folosind datele Institutului Național de Statistică și ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului. (Stiripesurse)

În informațiile publicate odată cu sondajul nu este menționat un client extern care ar fi comandat cercetarea. În lipsa unei precizări oficiale, studiul nu poate fi atribuit unui partid, unei instituții sau unei companii.

Surse

• Știri pe Surse – rezultatele și metodologia sondajului CURS

• CURS – sondajele naționale publicate de institut