Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
România, ultima în UE la banii pentru educație
România a avut în 2023 cea mai mică pondere din PIB destinată cheltuielilor publice pentru educație dintre toate statele Uniunii Europene: 3,0%, față de media UE de 4,7% , arată datele publicate marți, 18 august 2026, de Eurostat.
România a avut în 2023 cea mai mică pondere din PIB destinată cheltuielilor publice pentru educație dintre toate statele Uniunii Europene: 3,0%, față de media UE de 4,7%, arată datele publicate marți, 18 august 2026, de Eurostat. La celălalt capăt al clasamentului, Suedia a alocat 6,8% din PIB, urmată de Finlanda, cu 6,3%, și Belgia, cu 6,2%. (European Commission)
Valoarea exactă disponibilă în datele Eurostat pentru România este de aproximativ 2,97% din PIB, rotunjită de biroul european de statistică la 3,0%. Media UE-27 a fost de aproximativ 4,66%, rotunjită la 4,7%. Diferența arată că România alocă, raportat la dimensiunea economiei, doar circa 64% din nivelul mediu european pentru educație. (European Commission)
România, la 1,7 puncte procentuale sub media UE
Clasamentul Eurostat pentru 2023 plasează România pe ultima poziție, urmată de Grecia, cu 3,3% din PIB, și Malta, cu 3,4%. (European Commission)
Diferența față de media Uniunii Europene este de 1,7 puncte procentuale, iar distanța față de liderul clasamentului este și mai mare. Suedia cheltuiește pentru educație o pondere din PIB de peste două ori mai mare decât România: 6,8% față de 3,0%. (European Commission)
În termeni simpli, la fiecare 100 de euro generați în economie, raportarea statistică arată aproximativ 3 euro cheltuiți public pentru educație în România, față de 4,7 euro la nivelul Uniunii Europene și 6,8 euro în Suedia.
💡 WoW Pulse | Putem recupera decalajul fără să investim mai mult?
Clasamentul nu măsoară direct calitatea școlilor și nici nu înseamnă că o pondere mai mare din PIB produce automat rezultate educaționale mai bune. Arată însă efortul financiar public raportat la dimensiunea economiei. România pornește de la cel mai redus nivel din UE, iar diferența față de media europeană persistă de mai mulți ani. (European Commission)
Atenție la un detaliu important: datele includ și facultățile
Unele relatări publicate marți în România au prezentat indicatorul drept cheltuiala pentru educație „de la grădiniță până la liceu”. Sursa primară Eurostat precizează însă că statistica acoperă educația de la nivelul preșcolar până la învățământul terțiar, adică include și învățământul superior. (European Commission)
Această diferență de formulare este importantă pentru interpretarea cifrelor. Procentul de 3% nu reprezintă numai banii pentru grădinițe, școli și licee, ci cheltuielile publice aferente întregului traseu educațional analizat de Eurostat, până la nivel terțiar. (European Commission)
Setul oficial folosit de Eurostat este educ_uoe_fine06 – Public expenditure on education by education level and programme orientation, as % of GDP. (European Commission)
România a rămas la coada clasamentului și în anii anteriori
Poziția din 2023 nu este rezultatul unui singur an slab.
În 2022, România se afla tot pe ultimul loc, cu aproximativ 2,9% din PIB, potrivit datelor Eurostat publicate anterior. În 2023, ponderea a urcat la aproximativ 3%, fără ca România să părăsească ultima poziție. (European Commission)
O analiză a datelor Eurostat realizată de Monitorul Social arată că România s-a menținut constant în partea inferioară a clasamentului european între 2017 și 2023. Ponderea ar fi crescut de la 2,69% în 2017 la 2,97% în 2023, dar progresul nu a fost suficient pentru apropierea de media UE. (Friedrich-Ebert-Stiftung Romania)
În același an 2023, Germania aloca aproximativ 4,79% din PIB, Polonia 4,54%, iar Lituania 4,34%, potrivit acelorași date Eurostat analizate de Monitorul Social. (Friedrich-Ebert-Stiftung Romania)
Comparația este relevantă deoarece arată că diferența României nu poate fi explicată doar prin nivelul de dezvoltare economică. Mai multe state din Europa Centrală și de Est alocă o pondere semnificativ mai mare din PIB educației.
Învățământul superior: România, tot la minimum european
Diferența se vede separat și în finanțarea învățământului superior.
În 2023, România a alocat aproximativ 0,71% din PIB pentru educația terțiară, față de o medie UE-27 de 1,21%, potrivit datelor Eurostat procesate de Monitorul Social. (Friedrich-Ebert-Stiftung Romania)
Germania se situa la 1,30%, Polonia la 0,96%, iar Lituania la 0,94%. România rămâne astfel sub media europeană nu doar când este analizat întregul sistem educațional, ci și în cazul universităților și al celorlalte forme de educație terțiară. (Friedrich-Ebert-Stiftung Romania)
Diferența devine relevantă și din perspectivă economică: finanțarea educației influențează infrastructura, capacitatea universităților și școlilor de a atrage personal, programele de formare și, pe termen lung, disponibilitatea unei forțe de muncă bine pregătite.
Mai puțin de 5% din cheltuieli merg către investiții de capital
Datele Eurostat mai evidențiază un indicator în care România se află în zona inferioară a clasamentului.
În 2023, cheltuielile de capital reprezentau mai puțin de 5% din totalul cheltuielilor destinate instituțiilor educaționale din România. Belgia se afla în aceeași categorie. (Capital)
În schimb, în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, cheltuielile de capital reprezentau cel puțin 10% din total. (Capital)
Cheltuielile de capital sunt importante deoarece finanțează investiții pe termen lung, distincte de costurile curente de funcționare: construcții, modernizări, echipamente și alte active utilizate de sistemul educațional.
📌 Citește și pe WoW Pulse
Investiție de 6,1 milioane de euro într-un colegiu din Cluj-Napoca
Media UE rămâne la 4,7% din PIB
La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat 4,7% din PIB în 2023, același nivel raportat de Eurostat pentru 2022 în seria actualizată. (European Commission)
Ponderea este însă cu 0,3 puncte procentuale sub nivelul de 5% înregistrat în 2020, anul cu cea mai mare valoare de la începutul colectării acestei serii de date, în 2012. (European Commission)
Clasamentul pentru 2023 conturează astfel două extreme: Suedia, Finlanda și Belgia, unde educația reprezintă peste 6% din PIB, și România, Grecia și Malta, singurele trei state aflate la 3,4% sau mai jos. România este singurul stat membru care rămâne la pragul de aproximativ 3% din PIB. (European Commission)
