WoW Pulse Curiozitǎți: România, „țara caldă” pentru păsările nordului
În fiecare iarnă, România devine refugiu pentru păsări venite din nordul Europei și Siberia. Delta Dunării, Dobrogea, Bărăganul, Dunărea și terenurile agricole oferă apă și hrană unor specii precum gârlița mare, gâsca cu gât roșu, lebedele și rațele sălbatice.

România nu este doar țara din care păsările pleacă toamna spre zone mai calde. Pentru numeroase specii venite din nordul Europei, Siberia sau alte regiuni reci, lacurile, bălțile, Delta Dunării, litoralul Mării Negre și câmpiile agricole din România devin loc de iernare, hrană și refugiu până la primăvară.
În fiecare sezon rece, stoluri de gâște, rațe sălbatice, lebede și alte păsări ajung la noi după ce părăsesc zonele de cuibărit aflate mult mai la nord. Pentru ele, România este, practic, una dintre „țările calde”.
România, refugiu de iarnă pentru păsările din nord
Migrația păsărilor este cunoscută mai ales prin imaginea stolurilor care pleacă spre sud la sfârșitul verii și toamna. Mai puțin vizibil este sensul invers al fenomenului: păsări care vin în România tocmai pentru că iarna de aici este mai blândă decât în regiunile nordice din care provin.
Cele mai importante zone pentru iernare sunt cele cu apă deschisă și hrană disponibilă: Delta Dunării, complexul lagunar Razim-Sinoe, lacurile mari din Dobrogea și Bărăgan, cursul Dunării, bălțile interioare, dar și terenurile agricole unde păsările găsesc resturi de cereale, rapiță sau grâu de toamnă.
Recensământul Internațional al Păsărilor de Apă MidWinter 2026 a arătat dimensiunea fenomenului: în România au fost acoperite 472 de locații, cu 140 de observatori, fiind înregistrate 849.247 de păsări din 172 de specii. Dintre acestea, 682.642 de exemplare au fost specii acvatice, categoria principală urmărită în cadrul recensământului.
Gârlița mare, una dintre cele mai numeroase prezențe de iarnă
Gârlița mare este una dintre speciile reprezentative pentru iernile din România. Pasărea cuibărește în zona de tundră din nordul Asiei și Americii de Nord, iar exemplarele care ajung în România folosesc mai ales zonele de câmpie.
Specia nu cuibărește la noi. Este prezentă pentru iernat, sosind începând cu luna octombrie și plecând înapoi spre teritoriile de cuibărire în martie.
În România, gârlița mare iernează de obicei în numere foarte mari, mai ales în sud-estul țării. În efective mai mici, apare și în Câmpia de Vest. În sezonul rece, stolurile se hrănesc pe terenuri agricole, unde consumă boabe rămase după recoltare și frunze de grâu, rapiță sau alte culturi de toamnă.
Gâsca cu gât roșu, specie emblematică pentru Dobrogea și Bărăgan
Una dintre cele mai spectaculoase păsări care iernează în România este gâsca cu gât roșu. Specia cuibărește în tundra Siberiei, în zona peninsulelor Tamyr, Gydan și Yamal, iar iarna ajunge în zona Mării Negre, în special în România și Bulgaria.
În România, gâsca cu gât roșu este întâlnită mai ales în zonele joase, în Bărăgan și Dobrogea, în apropierea lacurilor mari folosite pentru înnoptare. Este prezentă la noi doar pentru iernat, din octombrie până în martie.
Importanța României pentru această specie este majoră. Gâsca cu gât roșu este clasificată ca specie vulnerabilă, iar zonele de iernare sunt esențiale pentru supraviețuirea populației. Deranjul, pierderea habitatelor, braconajul și modificările din agricultură pot afecta direct aceste păsări în perioada în care depind de resursele din sud-estul Europei.

💡 WoW Pulse | De ce vin păsările iarna în România
Pentru păsările din nordul continentului, România oferă iarna două avantaje decisive: temperaturi mai blânde și acces mai bun la hrană. Lacurile care nu îngheață complet, zonele umede, Dunărea și câmpiile agricole devin spații de supraviețuire până când vremea permite întoarcerea spre locurile de cuibărit.
Lebede, rațe și alte păsări de apă apar în sezonul rece
Iarna aduce în România și specii de lebede asociate sezonului rece. Lebăda de iarnă și lebăda mică pot fi observate în țară în această perioadă, spre deosebire de lebăda de vară, care este prezentă pe tot parcursul anului și cuibărește la noi.
Zonele acvatice deschise sunt esențiale pentru aceste păsări. Ele le folosesc pentru odihnă, hrănire sau protecție, iar unele specii se deplasează și pe terenuri agricole, unde găsesc plante și culturi accesibile în sezonul rece.
Tot iarna pot fi observate și numeroase rațe sălbatice. În funcție de zonă și de condițiile meteo, apar specii precum rața fluierătoare, rața cu cap castaniu, rața mare, rața sulițar sau alte păsări dependente de zonele umede.

Câmpiile agricole contează la fel de mult ca lacurile
Pentru multe păsări de iarnă, lacurile sunt locuri de înnoptare, dar hrana se găsește pe câmpuri. De aceea, sud-estul României are un rol important: combină lacuri mari, zone umede, terenuri agricole întinse și apropierea de culoarele de migrație din jurul Mării Negre.
Această combinație explică de ce Bărăganul și Dobrogea apar constant printre zonele importante pentru păsările care iernează la noi. Stolurile pot folosi lacurile pentru siguranță în timpul nopții și terenurile agricole pentru hrănire în timpul zilei.
Pentru observatori, sezonul rece poate fi una dintre cele mai bune perioade pentru a vedea aglomerări mari de păsări. Pentru natură, însă, iarna este o perioadă de test: păsările au nevoie de hrană, liniște și habitate funcționale pentru a rezista până la migrația de primăvară.

Surse
Articole similare

WoW Pulse Curiozități: Cum aleg părinții numele copiilor în România
16 noiembrie 2026

Despăgubiri de minimum 50.000 de euro pentru victimele atacurilor de urși. Senatul a votat
17 noiembrie 2026

România – Polonia 2-1: prima victorie a lui Hagi în actualul mandat | Fotbal
15 noiembrie 2026

România intră în ecuația amenințărilor Iranului
12 noiembrie 2026


