România și Republica Moldova au semnat joi, 2 iulie 2026, la București, un memorandum care pregătește negocierea unui acord interguvernamental pentru dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier. Documentul vizează legătura dintre Autostrada Unirii A8 și rețeaua rutieră a Republicii Moldova, prin zona Ungheni, cu perspectiva extinderii coridorului către Ucraina.
Memorandumul nu este încă acordul pentru lucrări
Memorandumul a fost semnat de ministrul interimar al Transporturilor din România, Radu Miruță, și de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Vladimir Bolea. Actul stabilește cadrul politic și instituțional pentru negocierea unui viitor acord între cele două guverne.
Prin urmare, memorandumul nu reprezintă contractul de execuție pentru infrastructura transfrontalieră și nu înlocuiește acordurile tehnice, administrative sau financiare necesare pentru realizarea proiectelor.
Cooperarea vizează dezvoltarea unor conexiuni rutiere între România și Republica Moldova, cu un punct important în zona frontierei de la Ungheni. În perspectiva prezentată de oficialii celor două state, această legătură ar putea face parte dintr-un coridor de transport între Uniunea Europeană, Republica Moldova și Ucraina.
„Construim un coridor strategic care leagă Uniunea Europeană de Republica Moldova și, mai departe, de Ucraina. Un coridor care înseamnă mobilitate, dezvoltare economică și, în actualul context geopolitic, mai multă securitate pentru întreaga regiune”, a transmis Radu Miruță.
Declarația ministrului descrie obiectivul strategic al cooperării. Ea nu înseamnă însă că întregul coridor până în Ucraina este deja construit sau că memorandumul aprobă direct toate lucrările necesare pe traseu.
Contract de 3,57 miliarde de lei pentru un tronson al A8
Tot la 2 iulie 2026, Radu Miruță a semnat contractul pentru execuția unui tronson de 15,5 kilometri al Autostrăzii Unirii A8, pe relația Iași–frontiera cu Republica Moldova.
Valoarea contractului este de 3,57 miliarde de lei, iar finanțarea este asigurată prin programul european SAFE. Acest contract se referă la lucrările de pe partea română a conexiunii și trebuie diferențiat de memorandumul interguvernamental semnat cu Republica Moldova.
În traseul prezentat, A8 nu ajunge direct la Chișinău. Autostrada urmează să asigure legătura dinspre Iași către frontiera româno-moldoveană, în zona Ungheni. De acolo, continuitatea către Chișinău depinde de infrastructura rutieră și de proiectele realizate pe teritoriul Republicii Moldova.
Astfel, formularea despre „primii kilometri” care ar putea traversa Prutul către Chișinău trebuie înțeleasă ca o referire la direcția strategică a coridorului, nu ca indicarea unui capăt al autostrăzii românești în capitala Republicii Moldova.
Două etape distincte ale aceluiași obiectiv
Memorandumul și contractul pentru tronsonul de 15,5 kilometri au roluri diferite:
- memorandumul deschide cadrul pentru negocierea unui acord interguvernamental între România și Republica Moldova;
- contractul pentru A8 privește execuția unei componente de infrastructură aflate pe teritoriul României;
- conexiunea prin Ungheni este elementul care poate lega autostrada de rețeaua rutieră moldovenească, inclusiv în direcția Chișinăului.
Separarea acestor etape este importantă deoarece semnarea unui memorandum nu produce automat o autostradă continuă între Iași și Chișinău. Pentru funcționarea coridorului sunt necesare lucrări coordonate pe ambele maluri ale Prutului, precum și soluții pentru trecerea frontierei și conectarea la drumurile existente.
Impactul posibil asupra transportului și comerțului
O conexiune rutieră de mare capacitate până la frontieră poate îmbunătăți circulația persoanelor și a mărfurilor între estul României și Republica Moldova. Pentru companiile moldovene, o legătură mai eficientă cu rețeaua rutieră românească poate facilita accesul către piața Uniunii Europene.
Beneficiile concrete vor depinde de mai multe condiții: finalizarea tronsonului românesc, realizarea conexiunilor de pe partea moldovenească, capacitatea punctelor de trecere a frontierei și integrarea traseului în rețeaua rutieră existentă.
În lipsa sincronizării acestor componente, un tronson finalizat pe o singură parte a frontierei nu poate produce întregul efect economic și logistic al unui coridor internațional.
Ungheni, punctul-cheie al legăturii cu Republica Moldova
Zona Ungheni are un rol central în planul de conectare a A8 cu Republica Moldova. Aici se întâlnesc proiectele de infrastructură de pe partea română cu necesitatea dezvoltării unei legături funcționale către rețeaua rutieră moldovenească.
În acest context, proiectul nu trebuie prezentat doar ca o prelungire a unei autostrăzi românești, ci ca o succesiune de investiții și decizii administrative care trebuie corelate între cele două state.
România și Republica Moldova au urmărit în ultimii ani consolidarea legăturilor de transport, inclusiv prin proiecte privind podurile peste Prut și punctele de trecere a frontierei. Memorandumul semnat la București adaugă o componentă interguvernamentală acestor demersuri, iar contractul pentru tronsonul A8 reprezintă pasul concret anunțat pe partea română.
