Joi, 2 iulie 2026, ministrul interimar al Transporturilor din România, Radu Miruță, și viceprim-ministrul Republicii Moldova, Vladimir Bolea, au semnat la București un memorandum pentru negocierea și încheierea acordului dintre cele două guverne privind dezvoltarea infrastructurii de transport de interes strategic. Documentul marchează un nou pas în realizarea conexiunii rutiere dintre România, Republica Moldova și, pe termen lung, Ucraina.
Acord pentru un coridor strategic între Uniunea Europeană și Republica Moldova
Memorandumul stabilește cadrul de colaborare dintre cele două state pentru dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontaliere, în special a conexiunilor rutiere care vor lega Autostrada Unirii A8 de viitoarea rețea de autostrăzi din Republica Moldova.
Potrivit ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, proiectul urmărește transformarea angajamentelor asumate între cele două guverne în investiții și lucrări concrete.
„Construim un coridor strategic care leagă Uniunea Europeană de Republica Moldova și, mai departe, de Ucraina. Un coridor care înseamnă mobilitate, dezvoltare economică și, în actualul context geopolitic, mai multă securitate pentru întreaga regiune”, a transmis ministrul.
Contract de 3,57 miliarde de lei pentru ultimii kilometri ai Autostrăzii A8
Semnarea memorandumului vine la scurt timp după un alt pas important făcut în cadrul proiectului. Tot în data de 2 iulie 2026, Radu Miruță a semnat contractul pentru execuția ultimilor 15,5 kilometri ai Autostrăzii Unirii A8, între Iași și frontiera cu Republica Moldova.
Investiția, în valoare de 3,57 miliarde de lei, este finanțată prin programul european SAFE și include realizarea primilor kilometri de autostradă care vor traversa râul Prut către Chișinău.
O legătură rutieră cu miză economică și strategică
Autoritățile române și moldovene consideră că noul coridor va facilita schimburile comerciale, va reduce timpii de transport și va consolida legăturile economice dintre cele două state. În același timp, proiectul este văzut ca o investiție strategică în infrastructura de mobilitate a flancului estic al Uniunii Europene.
În ultimii ani, România și Republica Moldova au accelerat proiectele comune de infrastructură, inclusiv construirea de noi poduri peste Prut și modernizarea punctelor de trecere a frontierei, în contextul procesului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
