România păstrează 4,7 miliarde de euro din PNRR pentru proiecte de transport, în urma renegocierii planului cu Comisia Europeană. Finanțarea vizează investiții rutiere și feroviare, inclusiv sectoare din Autostrada Moldovei A7, lotul Margina–Holdea de pe A1 și primele două loturi ale magistralei Cluj–Oradea.
Menținerea banilor nu înseamnă însă că întreaga sumă va fi absorbită automat. Decontarea va fi legată de progresul efectiv al lucrărilor, iar termenul-limită al PNRR, stabilit pentru 2026, restrânge timpul disponibil pentru execuție și îndeplinirea condițiilor europene.
Câtă finanțare rămâne pentru transporturi
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a anunțat păstrarea finanțării europene nerambursabile pentru infrastructura rutieră și feroviară. Suma indicată pentru proiectele de transport este de 4,7 miliarde de euro, potrivit relatărilor publicate de Digi24 și Economedia.
Valoarea pentru transporturi trebuie diferențiată de totalul granturilor păstrate de România prin planul revizuit. Acesta este estimat la 13,6 miliarde de euro, potrivit Economedia.
Prin urmare, cei 4,7 miliarde de euro reprezintă componenta destinată proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară, nu totalul finanțării nerambursabile rămase în PNRR.
Plățile vor depinde de lucrările executate
Una dintre schimbările relevante ale renegocierii privește modul în care poate fi decontată finanțarea. Potrivit Digi24, plata va ține cont de progresul realizat efectiv pe șantier, nu exclusiv de atingerea integrală a țintelor stabilite inițial.
Această abordare poate permite finanțarea părții eligibile deja executate dintr-un proiect care nu își atinge integral obiectivul până la termenul final. Ea nu elimină însă obligația beneficiarilor de a demonstra progresul și de a respecta condițiile aplicabile proiectelor finanțate prin PNRR.
În cazul lucrărilor de infrastructură, progresul depinde de etape precum proiectarea, obținerea avizelor, exproprierile, mobilizarea constructorilor și rezolvarea problemelor tehnice. De aceea, păstrarea alocării nu este echivalentă cu absorbția integrală a banilor.
Proiectele rutiere păstrate în plan
Autostrada Moldovei A7
În finanțarea menținută sunt incluse sectoarele Autostrăzii Moldovei A7 Focșani–Bacău–Pașcani. Coridorul are rolul de a lega Moldova de rețeaua rutieră de mare viteză, iar păstrarea sa în PNRR permite continuarea lucrărilor pe tronsoanele vizate.
Lotul Margina–Holdea de pe A1
Rămâne în program și sectorul lipsă Margina–Holdea de pe Autostrada A1. Lotul este important pentru continuitatea traseului rutier dintre vestul României și restul rețelei de autostrăzi.
Finanțarea păstrată oferă cadrul pentru continuarea proiectului, dar rezultatul financiar va depinde de lucrările eligibile realizate și de respectarea etapelor asumate până la încheierea PNRR.
Ce se întâmplă cu proiectele feroviare
Pe componenta feroviară, primele două loturi ale magistralei Cluj–Oradea au fost incluse pe componenta de grant. Potrivit informațiilor publicate de Adevărul, aceste loturi au fost considerate suficient de avansate pentru a avea șanse să îndeplinească jaloanele europene.
Menținerea proiectelor feroviare pe componenta de grant este relevantă deoarece lucrările trebuie corelate atât cu progresul fizic, cât și cu obligațiile de raportare și plată aferente PNRR.
De ce termenul din 2026 rămâne decisiv
Renegocierea a urmărit păstrarea proiectelor cu posibilități mai bune de implementare și reducerea riscului ca România să piardă finanțări pentru obiective care nu pot fi realizate în forma inițială.
Totuși, PNRR are un calendar strict, cu termen final în 2026. România a pierdut deja o parte din alocarea inițială și trebuie să accelereze lucrările pentru a utiliza fondurile rămase, potrivit relatării publicate de Europa Liberă.
În acest context, decontarea în funcție de progres poate proteja finanțarea pentru lucrările efectiv executate, dar nu înlocuiește îndeplinirea etapelor asumate. Întârzierile pot reduce plățile europene și pot crește presiunea asupra bugetului național pentru continuarea investițiilor.
Presiunea se mută pe execuția din șantiere
Păstrarea celor 4,7 miliarde de euro pentru transporturi menține în joc proiecte majore de autostrăzi și cale ferată. Criteriul decisiv devine acum progresul concret: lucrări executate, etape eligibile finalizate și documentație conformă cu regulile de finanțare.
Pentru România, renegocierea oferă timp și finanțare pentru continuarea proiectelor, însă termenul-limită din 2026 face ca ritmul de implementare să fie esențial pentru transformarea alocărilor păstrate în infrastructură finalizată.
