România intră în cel mai amplu val de construcții de spitale publice din ultimii 30 de ani, după ani întregi în care marile proiecte medicale au rămas mai mult pe hârtie. Cele trei spitale regionale de urgență de la Craiova, Iași și Cluj sunt în centrul acestui efort, însă ritmul lucrărilor este inegal: Craiova are șantier pornit, Iași se pregătește de execuție, iar Clujul a fost blocat de contestații. (Ziarul Financiar)
Trei spitale regionale, investiție de peste un miliard de euro
Cele trei spitale regionale presupun investiții în construcție de 5,6 miliarde de lei, adică aproximativ 1,1 miliarde de euro, și vor totaliza 2.506 paturi pentru internare continuă. Fiecare unitate va avea între 800 și 850 de paturi, aproximativ 20 de săli de operație și cabinete de ambulatoriu, urmând să deservească împreună circa 1,5 milioane de pacienți. (Ziarul Financiar)
Proiectele sunt coordonate de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, instituție creată în 2022 în subordinea Ministerului Sănătății pentru a gestiona investițiile mari din infrastructura medicală. (Ziarul Financiar)
Craiova, singurul șantier cu progres clar
Cel mai avansat proiect este Spitalul Regional de Urgență Craiova. Aici, lucrările principale au fost demarate de asocierea formată din Construcții Erbașu, Concelex, CON-A și Bog’Art, în baza unui contract de 1,87 miliarde de lei. Stadiul fizic raportat este de 6,7% pentru etapa a doua, cu lucrări la structura subsolului și la planșeul peste subsol. (Ziarul Financiar, Arena Construct)
Spitalul de la Craiova ar urma să aibă peste 800 de paturi, fiind gândit ca unitate regională pentru Oltenia, cu servicii de urgență, secții specializate și infrastructură medicală modernă. (ANDIS)
Iașiul intră în etapa de pregătire
La Iași, proiectul a trecut de etapa licitațiilor și se află în pregătirea execuției. Contractul, în valoare de aproximativ 1,69 miliarde de lei, a fost atribuit grupului turc CCN, cunoscut pentru construcția Ankara Bilkent City Hospital. (Ziarul Financiar)
Inițial, câștigătoare fusese o asociere românească condusă de Bog’Art, la o valoare de aproximativ 1,78 miliarde de lei, însă decizia a fost contestată, iar contractul a ajuns în final la CCN. (Ziarul Financiar, Europa Liberă România)
Clujul, proiectul cu cele mai multe blocaje
Cel mai complicat caz rămâne Spitalul Regional de Urgență Cluj. Proiectul, evaluat la aproximativ 2 miliarde de lei pentru peste 840 de paturi, a fost întârziat de contestații. Ziarul Financiar notează că, deși o asociere condusă de CCN fusese declarată câștigătoare, mai multe asocieri participante au depus contestații la CNSC. (Ziarul Financiar)
La începutul anului 2026, CNSC a dispus reevaluarea ofertelor, iar presa locală a relatat că procedura a fost blocată de contestații succesive. (Monitorul de Cluj, Agenda Construcțiilor)
Banii europeni au pus în mișcare șantierele
Motorul acestui val de investiții este reprezentat de fondurile europene și de banii din PNRR. Ziarul Financiar arată că, în 2023, Ministerul Sănătății avea pe listă 27 de spitale cu finanțare aprobată, cu investiții totale de aproximativ 10 miliarde de lei, însă doar o parte au ajuns efectiv în șantier. (Ziarul Financiar)
Pe lângă cele trei spitale regionale, sunt în lucru sau pregătire și alte proiecte mari: un spital de boli infecțioase și pneumologie la Oradea, un centru de neurochirurgie la Cluj-Napoca, un spital de copii la Cluj și mai multe investiții în centre de arși, oncologie sau unități de primiri urgențe. (Ziarul Financiar)
Constructorii români și turcii de la CCN împart marile contracte
Piața construcțiilor medicale este dominată de câteva nume mari. Pe partea românească apar constructori precum Construcții Erbașu, Concelex, CON-A și Bog’Art, implicați în proiecte importante de infrastructură spitalicească. Pe zona internațională, grupul turc CCN a devenit unul dintre actorii majori, cu proiecte precum Spitalul Regional Iași, Spitalul Gerota din București și Spitalul de Copii din Cluj. (Ziarul Financiar)
Reprezentanții CCN susțin că spitalele sunt proiecte mult mai complexe decât o construcție obișnuită, pentru că includ săli de operație, camere sterile, gaze medicale și echipamente specializate. (Ziarul Financiar)
Adevărata problemă: întreținerea după inaugurare
Marea provocare nu se oprește la tăierea panglicii. Constructorul Cristian Erbașu avertizează că spitalele nou construite pot ajunge rapid în stare proastă dacă statul nu va aloca bani pentru întreținere. El spune că, fără mentenanță serioasă, în câțiva ani aceste unități riscă să arate precum clădiri vechi de decenii. (Ziarul Financiar)
Aceasta este, de fapt, miza reală a valului de investiții: România nu trebuie doar să construiască spitale noi, ci să le și mențină funcționale, curate, echipate și eficiente pentru pacienți. După trei decenii de promisiuni, șantierele medicale au început să se miște, dar testul final va fi felul în care aceste spitale vor funcționa după deschidere.
