România nu este pregătită să adopte euro, potrivit rapoartelor de convergență publicate la 24 iunie 2026 de Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană. Țara îndeplinește criteriul privind datoria publică, dar nu trece testele referitoare la inflație, deficit bugetar, dobânzi pe termen lung, stabilitatea cursului și compatibilitatea legislației cu regulile europene.
Evaluarea arată că principalul obstacol nu este lipsa sprijinului public pentru moneda unică, ci acumularea mai multor dezechilibre economice. România nu participă nici la mecanismul ERM II, etapa obligatorie de cel puțin doi ani înaintea intrării în zona euro.
Ce arată evaluarea europeană
Rapoartele din 2026 analizează România, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia. Danemarca este tratată separat, deoarece beneficiază de o derogare formală de la adoptarea euro. Celelalte state membre din afara zonei euro s-au angajat să treacă la moneda unică atunci când vor îndeplini toate condițiile necesare.
Banca Centrală Europeană arată că țările analizate au rezistat unor șocuri externe, însă continuă să aibă obstacole importante pe drumul către euro. În cazul tuturor celor cinci state, legislația națională nu este pe deplin compatibilă cu cerințele juridice aplicabile adoptării monedei unice și funcționării băncilor centrale. (Banca Centrală Europeană)
| Criteriu | Situația României |
|---|---|
| Datoria publică | Este criteriul îndeplinit, potrivit evaluării prezentate |
| Inflația | Peste valoarea de referință de 2,7% |
| Dobânzi pe termen lung | 6,7%, peste valoarea de referință de 5,1% |
| Deficit bugetar | 7,9% din PIB în 2025, peste limita europeană de 3% |
| Curs valutar | Leul nu participă la ERM II |
| Legislație | Nu este pe deplin compatibilă cu cerințele europene |
Inflația, dobânzile și deficitul rămân principalele probleme
În cazul României, inflația este considerabil peste valoarea de referință de 2,7% folosită în evaluarea BCE. Această abatere arată că prețurile interne nu au atins încă nivelul de stabilitate necesar pentru convergența monetară.
Și dobânzile pe termen lung depășesc pragul de referință. România a avut o medie de 6,7%, în timp ce valoarea de referință utilizată în analiză a fost de 5,1%. Diferența indică un cost mai ridicat al finanțării și o percepție de risc mai mare decât în economiile care se apropie de standardele zonei euro. (Euronews România)
Dezechilibrul bugetar este și mai vizibil. România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, iar termenul pentru corectarea situației a fost extins până în 2030. În 2025, deficitul bugetar a ajuns la 7,9% din PIB, cu mult peste limita de 3% prevăzută de regulile europene. (Banca Centrală Europeană)
În privința datoriei publice, România îndeplinește criteriul evaluat: nivelul datoriei trebuie să fie sub 60% din PIB sau să se apropie suficient de acest prag. Acest rezultat nu compensează însă nerespectarea celorlalte condiții de convergență.
Leul nu a intrat în mecanismul ERM II
Stabilitatea cursului este evaluată prin participarea la ERM II, mecanismul în care moneda națională trebuie să rămână cel puțin doi ani într-un interval stabil față de euro. România nu face parte din acest mecanism, astfel că nu poate bifa criteriul valutar în sensul cerut pentru adoptarea monedei unice.
Potrivit evaluării BCE, între 18 iunie 2024 și 17 iunie 2026, leul a funcționat într-un regim de flotare controlată și a avut o volatilitate medie redusă față de euro. La 17 iunie 2026, cursul era de 5,232 lei pentru un euro, iar moneda națională era cu 5,1% mai slabă decât nivelul mediu din iunie 2024. (Banca Centrală Europeană)
Prin urmare, stabilitatea relativă a leului în perioada analizată nu este echivalentă cu îndeplinirea criteriului oficial. Fără participarea la ERM II, România nu poate parcurge etapa tehnică obligatorie către zona euro.
Ce înseamnă criteriile ratate pentru economie
Ratarea criteriilor nu produce automat o singură consecință pentru populație, dar indică presiuni care se pot transmite în economie. Inflația ridicată erodează puterea de cumpărare, iar dobânzile peste nivelul de referință pot menține mai scumpă finanțarea pentru stat, companii și gospodării.
Deficitul de 7,9% din PIB înseamnă, de asemenea, o nevoie mai mare de finanțare publică. Într-un astfel de context, costurile împrumuturilor statului și presiunea asupra bugetului pot rămâne ridicate. Evoluția cursului contează la rândul ei pentru prețul produselor importate și pentru valoarea creditelor sau contractelor denominate în euro.
Acestea sunt efecte economice posibile ale dezechilibrelor evidențiate în raport, nu o consecință directă a faptului că România folosește încă leul. Adoptarea euro nu poate înlocui ajustarea inflației, a deficitului și a dobânzilor la niveluri compatibile cu regulile europene.
Sprijinul pentru euro nu înlocuiește criteriile economice
România are un nivel important de susținere publică pentru moneda unică. Cel mai recent Eurobarometru citat de Reuters indică faptul că 65% dintre români susțin adoptarea euro. Procentul este mai mare decât în Polonia sau Cehia, dar mai mic decât în Ungaria, unde sprijinul ajunge la 80%. (Reuters)
Opinia publică favorabilă nu are însă valoare juridică în procedura de aderare. România trebuie să reducă inflația și deficitul, să apropie dobânzile de nivelurile de referință, să participe la ERM II timp de cel puțin doi ani și să își alinieze legislația la cerințele europene.
România nu este singurul stat din afara zonei euro
Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia se află, la rândul lor, în afara zonei euro și nu îndeplinesc toate condițiile necesare. Situațiile lor nu sunt însă identice.
Suedia și Cehia îndeplinesc mai multe criterii economice, dar nu participă la ERM II și nu au realizat integral compatibilizarea legislației băncilor centrale. România are un deficit bugetar ridicat, inflație peste valoarea de referință și dobânzi pe termen lung de 6,7%, ceea ce o plasează în fața unui proces de ajustare mai amplu. (Reuters)
Evaluarea din 2026 nu stabilește o dată pentru renunțarea la leu. Ea arată că România nu se află încă în etapa în care poate avansa către adoptarea euro, deoarece mai multe criterii economice și juridice rămân neîndeplinite.
