Hanwha Aerospace România și Milrem Robotics au anunțat, la BSDA 2026, un parteneriat pentru participarea comună la programul României privind vehiculele terestre fără pilot. Acordul aduce împreună platforme sud-coreene și tehnologie estoniană pentru vehicule UGV, însă nu reprezintă atribuirea unui contract public și nu confirmă alegerea unei soluții de către statul român.
Parteneriatul nu înseamnă o achiziție finalizată
Colaborarea dintre cele două companii este prezentată ca o asociere industrială și comercială pentru programul românesc destinat roboților militari tereștri. Hanwha Aerospace România și Milrem Robotics își coordonează astfel oferta pentru un domeniu în care România ar urma să stabilească ulterior cerințele, procedura de evaluare și forma concretă a achiziției.
Potrivit Mediafax, parteneriatul combină experiența Hanwha în dezvoltarea platformelor militare fără pilot cu expertiza Milrem Robotics în proiectarea și producția de vehicule terestre autonome și semi-autonome.
Anunțul a fost făcut în cadrul BSDA 2026, expoziție de apărare organizată la București. Prezența celor două companii la eveniment și demonstrația prezentată indică oferta pe care acestea intenționează să o promoveze, nu rezultatul unei proceduri de selecție.
Ce confirmă acordul și ce nu stabilește
Elementul confirmat este intenția Hanwha Aerospace România și Milrem Robotics de a participa împreună la programul României pentru vehicule terestre fără pilot. Acordul nu oferă însă detalii care să definească o achiziție publică sau o configurație finală pentru forțele române.
- nu este indicat numărul de vehicule care ar urma să fie cumpărate;
- nu este comunicată valoarea unui eventual contract;
- nu este prezentat un calendar de achiziție;
- nu este anunțată selectarea vreunei platforme de către România;
- nu este stabilit dacă producția, integrarea sau mentenanța ar urma să fie realizate în țară.
Prin urmare, acordul are, în această etapă, o miză de poziționare industrială. El permite celor două companii să prezinte o ofertă comună, dar nu echivalează cu o decizie de înzestrare, cu atribuirea unui contract sau cu intrarea în producție a unor vehicule pentru România.
Companiile și platformele propuse
Hanwha Aerospace este unul dintre principalii producători sud-coreeni din industria de apărare și aerospațială. Compania este prezentă în România prin Hanwha Aerospace Romania și este cunoscută inclusiv pentru obuzierul autopropulsat K9 Thunder, achiziționat de România în cadrul programelor de modernizare a artileriei.
Milrem Robotics, cu sediul în Tallinn, dezvoltă vehicule terestre fără pilot pentru misiuni militare și de sprijin. Platforma THeMIS este un vehicul modular pe șenile, proiectat pentru transportul de echipamente, misiuni logistice, folosirea unor senzori și integrarea unor sisteme specializate.
În această asociere, Hanwha aduce platformele și capacitățile sale de integrare, iar Milrem contribuie cu experiența acumulată în dezvoltarea vehiculelor robotizate configurabile. Relevanța ofertei pentru România ar depinde de cerințele tehnice și operaționale stabilite pentru programul național.
Ce sunt vehiculele terestre fără pilot
Vehiculele terestre fără pilot, cunoscute prin acronimul UGV, sunt platforme robotizate controlate de la distanță sau capabile să execute anumite funcții autonome. În timpul misiunii, acestea nu transportă un echipaj la bord.
În funcție de sistemul de control și de nivelul de autonomie disponibil, un operator poate dirija vehiculul de la distanță, iar platforma poate executa sarcini limitate fără intervenție permanentă. Gradul de autonomie nu este identic pentru toate UGV-urile și depinde de configurația tehnică aleasă.
Într-un cadru militar sau de sprijin, aceste vehicule pot fi configurate pentru:
- recunoaștere și supraveghere;
- transportul de echipamente și materiale;
- sprijin logistic;
- evacuare medicală;
- transportul unor senzori sau al unor sisteme specializate.
UGV-urile sunt concepute pentru a completa vehiculele cu echipaj, nu pentru a le înlocui automat. Un rol important este preluarea unor sarcini în situații în care trimiterea unui militar sau a unui echipaj ar putea presupune riscuri mai mari.
Demonstrația cu TIGON, GRUNT și THeMIS
Parteneriatul a fost prezentat împreună cu o demonstrație live bazată pe conceptul Manned-Unmanned Teaming. Termenul descrie cooperarea dintre vehicule cu echipaj și platforme fără echipaj în cadrul aceleiași misiuni.
În demonstrație au fost utilizate vehiculul blindat TIGON și platforma fără pilot GRUNT, dezvoltate de Hanwha, alături de vehiculul THeMIS, produs de Milrem Robotics.
Scenariile prezentate au inclus recunoaștere, transport logistic, evacuare medicală și operațiuni asistate de drone. Prin acest exercițiu, producătorii au ilustrat modul în care vehiculele robotizate pot lucra împreună cu vehicule blindate și sisteme aeriene fără pilot.
Demonstrația descrie un concept operațional și o ofertă tehnologică. Ea nu stabilește însă ce platforme ar putea fi selectate de România, câte vehicule ar fi necesare sau în ce configurație ar urma să fie utilizate.
De ce contează programul pentru România
Interesul pentru UGV-uri este legat de dezvoltarea unor capabilități pentru recunoaștere, logistică și protejarea personalului militar. Dronele și sistemele de observare au devenit componente importante ale operațiunilor moderne, iar vehiculele terestre fără pilot pot extinde astfel de funcții la nivelul terenului.
România are o poziție importantă pe flancul estic al NATO, frontieră cu Ucraina și infrastructură militară aliată pe teritoriul național, inclusiv sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. Aceste elemente explică interesul pentru tehnologii de apărare fără să confirme, în sine, o decizie privind platformele prezentate, potrivit Mediafax.
Un eventual program românesc ar presupune mai mult decât cumpărarea unor vehicule. Utilizarea UGV-urilor ar necesita instruirea personalului, mentenanță, integrarea cu sistemele existente și definirea misiunilor pentru care aceste platforme ar fi folosite.
Ce va decide rezultatul programului
Viitorul programului va depinde de forma oficială a inițiativei românești, de cerințele tehnice și operaționale și de procedura prin care vor fi evaluate soluțiile disponibile. Aceste elemente vor determina dacă o ofertă precum cea prezentată de Hanwha și Milrem poate răspunde nevoilor stabilite de autorități.
Acordul anunțat la BSDA 2026 și demonstrația cu TIGON, GRUNT și THeMIS arată direcția tehnologică propusă de cele două companii. Decizia finală va fi legată însă de cerințele programului și de procedura de selecție, nu de parteneriatul comercial în sine.
