Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
România cere Bruxellesului sprijin pentru turismul de la est
România și alte șase state UE cer Comisiei Europene măsuri pentru turismul din est, afectat de războiul din Ucraina, percepția de insecuritate și scăderea fluxurilor de vizitatori.
România și alte șase state membre ale Uniunii Europene au cerut Comisiei Europene măsuri speciale pentru protejarea turismului din regiunile estice, afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de percepția că întreaga zonă ar fi nesigură. Inițiativa reunește Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
Solicitarea apare într-o scrisoare transmisă Comisiei Europene și consultată inițial de Politico. Cele șapte guverne avertizează că fluxurile de turiști s-au redus semnificativ, în timp ce destinațiile apropiate de frontiera estică a Uniunii se confruntă cu presiuni economice, demografice și de securitate. (PRESShub)
Nu este vorba despre un „exod” al turiștilor aflați deja în România, ci despre o scădere a interesului pentru unele destinații din estul Europei și despre dificultatea atragerii vizitatorilor străini într-o regiune asociată tot mai des cu războiul.
Pe scurt
România și alte șase state au trimis o scrisoare Comisiei Europene;
țările reclamă scăderea fluxurilor turistice;
principala cauză invocată este percepția de insecuritate provocată de războiul din Ucraina;
guvernele cer ca estul UE să fie inclus în viitoarele programe europene pentru turism;
scrisoarea nu solicită doar despăgubiri, ci măsuri de promovare, investiții și dezvoltare regională;
Comisia Europeană recunoaște deja că regiunile estice suportă costuri economice și sociale suplimentare.
Ce cer cele șapte state
Scrisoarea solicită Comisiei Europene să acorde o atenție specială regiunilor estice în viitoarea strategie europeană pentru turismul sustenabil.
Inițiativa a fost pregătită de Letonia, iar Ministerul Economiei de la Riga anunțase încă din 16 iulie 2026 că lucrează la un document prin care cere includerea unui sprijin adecvat pentru turismul de pe flancul estic. (baltictimes.com)
Statele semnatare urmăresc, în principal:
includerea regiunilor estice în programele europene de sprijin;
promovarea comună a destinațiilor considerate sigure;
investiții în infrastructură și conectivitate;
ajutor pentru întreprinderile locale dependente de turism;
combaterea imaginii potrivit căreia toate țările apropiate de Ucraina ar reprezenta zone de risc.
Solicitarea nu este formulată doar ca o cerere de bani. Cele șapte țări încearcă să transforme problema turismului într-o temă europeană, argumentând că efectele războiului nu se opresc la granițele Ucrainei.
Războiul afectează și țări în care nu se luptă
România, Polonia, Slovacia și statele baltice nu sunt zone de război, iar Bulgaria nu se află în apropierea directă a frontului. Cu toate acestea, semnatarii susțin că turiștii din piețele îndepărtate pot percepe estul Uniunii Europene drept o singură regiune instabilă.
Această imagine afectează în special destinațiile mai puțin cunoscute internațional, care nu au bugetele de promovare ale marilor state turistice occidentale.
În scrisoare, guvernele afirmă că tulburările geopolitice și preocupările de securitate au avut un impact semnificativ asupra turismului, cu efecte asupra hotelurilor, restaurantelor, transportatorilor, ghizilor și micilor afaceri locale. (PRESShub)
Scăderea numărului de vizitatori nu afectează doar veniturile operatorilor. În multe regiuni de frontieră, turismul reprezintă una dintre puținele surse importante de locuri de muncă.
România intră într-un front comun al turismului
Pentru România, miza este atragerea unui sprijin european care să completeze campaniile naționale de promovare.
Țara încearcă să își vândă mai bine destinațiile naturale, litoralul, Delta Dunării, Transilvania, turismul rural și orașele istorice. Percepția de nesiguranță asociată războiului poate însă cântări mai mult decât distanța reală dintre aceste destinații și zonele de conflict.
Scrisoarea nu prezintă, în relatările publice disponibile, o cifră separată privind pierderile României. Prin urmare, nu se poate afirma că turismul românesc a pierdut o anumită sumă exclusiv din cauza războiului fără date suplimentare.
Inițiativa arată însă că Bucureștiul consideră problema suficient de serioasă pentru a cere o intervenție coordonată a Comisiei Europene.
Bruxellesul recunoaște presiunea asupra estului UE
Comisia Europeană a lansat în februarie inițiativa „Strong Eastern Regions for a Safe Europe”, dedicată zonelor afectate de războiul Rusiei, de amenințările de securitate și de perturbările economice.
Documentele Comisiei includ printre statele afectate Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, România și Bulgaria, alături de Finlanda și Ungaria. Bruxellesul menționează explicit presiunile asupra economiilor locale, serviciilor publice și populației din aceste regiuni. (European Commission)
Scrisoarea celor șapte state încearcă să introducă mai clar turismul în această strategie.
Comisia dispune deja de instrumente de finanțare regională care pot sprijini infrastructura și proiectele turistice, însă semnatarii cer ca vulnerabilitatea estului să fie luată în calcul distinct în viitoarele programe. (European Commission)
De ce contează această cerere
Problema depășește sezonul turistic din 2026.
Dacă percepția că estul Europei este nesigur se menține, regiunile afectate riscă să piardă investiții, conexiuni aeriene și afaceri dependente de vizitatorii străini. Destinațiile mai mici pot intra într-un cerc dificil: mai puțini turiști înseamnă venituri mai reduse, iar veniturile mai reduse înseamnă mai puțini bani pentru promovare și modernizare.
România și celelalte șase state încearcă astfel să convingă Bruxellesul că turismul de pe flancul estic nu este doar o problemă comercială, ci una de reziliență economică europeană.
