Ascultă articolul
România, campion surpriză în energia regenerabilă
România accelerează proiectele de energie regenerabilă asociate cu baterii de stocare, într-un efort de a integra mai eficient energia solară în rețea.
România este prezentată drept noul campion surpriză al energiei regenerabile din Europa, într-un moment în care extinderea energiei solare începe să se lovească tot mai des de limitele rețelelor electrice. Diferența nu vine doar din numărul de panouri instalate, ci din ritmul în care țara încearcă să combine producția solară cu baterii de stocare și reguli mai stricte pentru proiectele care ocupă capacitate de racordare fără să fie construite.
Miza este una practică: energia regenerabilă devine cu adevărat valoroasă atunci când poate fi livrată în sistem la momentul potrivit. În lipsa stocării, producția solară mare din orele de prânz poate aglomera rețeaua, în timp ce consumul ridicat de seară rămâne dependent de alte surse de energie sau de importuri.
De ce atrage România atenția în Europa
The Economist descrie România ca pe un caz neobișnuit în peisajul european, pentru că se mișcă mai devreme decât alte state mai bogate către asocierea parcurilor solare cu baterii. Potrivit publicației, Europa nu are doar o problemă de producție regenerabilă, ci una de integrare: rețelele nu pot absorbi întotdeauna vârfurile de producție, iar unele piețe au început să vadă tot mai multe episoade de prețuri negative.
România încearcă să evite această capcană printr-o abordare mai selectivă. Nu toate proiectele regenerabile sunt tratate la fel: contează dacă au soluții de racordare, finanțare, stocare și șanse reale de a ajunge în construcție.
Această schimbare mută discuția de la „câți megawați sunt aprobați” la „câți megawați pot funcționa util în sistem”. Pentru un sector energetic aflat sub presiune, diferența este esențială.
ANRE a aprobat 849,36 MW regenerabili și 596 MW stocare
Un semnal important a venit de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. Pe 18 februarie 2026, ANRE a anunțat aprobarea unor autorizații de înființare pentru capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu o putere totală de 849,36 MW, alături de capacități de stocare de 596 MW.
Cea mai mare capacitate menționată este o centrală fotovoltaică de 550 MW în județul Giurgiu, cu o instalație de stocare de 534 MW. Proiectul a fost prezentat de ANRE ca a doua cea mai mare capacitate de producere a energiei electrice aprobată după Mintia.
George Niculescu, președintele ANRE, a transmis că autoritatea vrea să reducă blocarea rețelei de proiecte speculative.
„Am făcut acest lucru pentru a transmite un mesaj clar tuturor celor care țin blocată rețeaua cu ATR-uri: lucrurile sunt serioase și nimeni nu se joacă.”
Declarația marchează o schimbare de ton pentru piața regenerabilelor. România nu mai are nevoie doar de proiecte anunțate, ci de investiții care pot fi finanțate, construite și conectate.
💡 WoW Pulse | De ce bateriile schimbă regulile jocului
Panourile solare produc cel mai mult în mijlocul zilei, dar consumul crește adesea seara. Bateriile pot muta o parte din energia produsă la prânz către orele de vârf, reducând presiunea pe rețea și dependența de surse mai scumpe sau mai poluante.
Stocarea devine noua miză a tranziției energetice
La nivel european, bateriile nu mai sunt privite ca o componentă secundară, ci ca infrastructură-cheie pentru un sistem cu mai multă energie solară și eoliană. Reuters a relatat, pe baza datelor SolarPower Europe, că noile instalări anuale de baterii în Europa ar putea ajunge la 138 GWh până în 2030, pe fondul creșterii proiectelor de mari dimensiuni.
Această tendință explică de ce România atrage atenția. Dacă energia regenerabilă este construită fără stocare și fără capacitate de rețea, sistemul poate ajunge să aibă prea multă producție într-un moment nepotrivit și prea puțină flexibilitate când consumul crește.
Pentru România, avantajul actual nu este garantat. El depinde de viteza cu care proiectele aprobate vor deveni capacități funcționale. Diferența dintre autorizații, șantiere și energie livrată în rețea va decide dacă țara rămâne un exemplu regional sau doar un caz promițător într-un moment favorabil.
Energia regenerabilă intră într-o etapă mai matură
România intră într-o fază în care tranziția energetică nu mai poate fi măsurată doar prin capacitate instalată. Contează calitatea proiectelor, locul în care sunt amplasate, conexiunea la rețea și capacitatea de a livra energie atunci când sistemul are nevoie.
Această schimbare este importantă și pentru securitatea energetică. Reuters a relatat că România a adăugat în 2026 peste 1,5 GW de capacitate regenerabilă și 1 GW de stocare, în timp ce sistemul energetic s-a confruntat cu presiuni provocate de probleme la producția nucleară și hidro.
Direcția este clară: următoarea competiție europeană nu va fi câștigată doar de țările care instalează cele mai multe panouri, ci de cele care reușesc să integreze regenerabilele într-un sistem flexibil, stabil și finanțabil. România apare acum în această cursă cu un avantaj rar: a început să trateze stocarea ca parte centrală a tranziției, nu ca soluție adăugată ulterior.
📌 Citește și pe WoW Pulse
Oficial din Ministerul Energiei: avem o problemă de guvernanță
Surse
The Economist — Europe’s new renewable-energy champion is a surprise
ANRE — 850 de megawați înființați într-o singură ședință a Comitetului de reglementare
Reuters — European battery storage growth seen accelerating by 2030
Reuters — Romania’s newest wind farm may add solar, storage, as country faces energy crunch
