România ajunge la aproape 50% electricitate regenerabilă

România a acoperit 49,87% din consumul brut de electricitate din 2025 cu energie provenită din surse regenerabile, potrivit datelor provizorii publicate de Eurostat. Europarlamentarul PNL Virgil Popescu a prezentat aceste cifre drept o confirmare a direcției în care a mers politica energetică a României în ultimii ani și a legat rezultatul de investițiile în regenerabile, stocare și prosumatori promovate în perioada în care a condus Ministerul Energiei.

Practic, aproape unul din fiecare doi kilowați-oră consumați a fost susținut de resurse precum apa, vântul, soarele, biomasa și alte surse regenerabile.

Procentul plasează România foarte aproape de media Uniunii Europene, de 49,9%, și confirmă o evoluție începută în anii anteriori. În 2023 și 2024, țara se apropiase deja de pragul de 48%, dar valoarea din 2025 aduce România la numai 0,13 puncte procentuale de pragul simbolic de 50%. Datele pentru 2025 sunt estimări timpurii și pot fi revizuite ulterior de Eurostat. (ec.europa.eu)

Grafic: România s-a apropiat treptat de pragul de 50%

Ponderea energiei regenerabile în consumul brut de electricitate

2021 | █████████████████████            aproximativ 42,4%
2022 | ██████████████████████           aproximativ 43,7%
2023 | ████████████████████████         aproximativ 47,4%
2024 | ████████████████████████         aproximativ 47,6%
2025 | █████████████████████████        49,87%

Evoluția arată că rezultatul din 2025 nu este o apariție izolată. România a crescut de la puțin peste 42% în 2021 la aproape 50% în 2025, potrivit seriei statistice Eurostat privind ponderea surselor regenerabile în consumul brut de electricitate. (ec.europa.eu)

Ce include, de fapt, procentul de 49,87%

Formularea „energie din apă, vânt și soare” surprinde principalele surse regenerabile folosite de România, dar indicatorul Eurostat este mai larg.

În calcul intră:

• energia produsă de hidrocentrale;

• energia eoliană;

• energia solară;

• energia geotermală;

• biocombustibilii și biomasa care îndeplinesc criteriile de sustenabilitate;

• partea regenerabilă a deșeurilor.

Eurostat normalizează producția hidroenergetică și eoliană pe mai mulți ani, pentru a reduce influența unui an neobișnuit de ploios, secetos sau vântos. Indicatorul nu reprezintă doar fotografia producției dintr-o singură zi sau dintr-un singur sezon. (ec.europa.eu)

România, aproape exact la media Uniunii Europene

La nivelul întregii Uniuni Europene, energia regenerabilă a reprezentat 49,9% din consumul brut de electricitate în 2025, în creștere de la 47,5% în 2024.

Media UE 2025   | █████████████████████████ 49,9%
România 2025    | █████████████████████████ 49,87%

Diferența dintre România și media europeană este aproape imposibil de observat într-un grafic: doar 0,03 puncte procentuale.

Țările cu cele mai mari ponderi au fost Austria, cu 90,8%, Suedia, cu 89,2%, și Danemarca, cu 77,7%. România nu se află în fruntea clasamentului, dar este clar peste state în care regenerabilele reprezintă încă mai puțin de un sfert din electricitatea consumată. (ec.europa.eu)

De ce este important pragul de aproape 50%

Ponderea ridicată arată că România dispune deja de o bază energetică diversificată. Hidrocentralele construite de-a lungul mai multor decenii, parcurile eoliene, dezvoltarea energiei solare și creșterea rapidă a numărului de prosumatori contribuie împreună la rezultat.

Pentru România, acest lucru înseamnă trei avantaje importante.

Dependență mai mică de combustibilii fosili. Cu cât sistemul produce mai multă electricitate din resurse interne regenerabile, cu atât este mai puțin expus fluctuațiilor internaționale ale prețurilor la gaze, petrol și cărbune.

Mai multă securitate energetică. Apa, vântul și soarele sunt resurse disponibile în interiorul țării. Ele nu trebuie importate și nu depind direct de conducte sau rute comerciale externe.

Emisii mai reduse. Înlocuirea unei părți din producția pe cărbune și gaze cu energie regenerabilă reduce emisiile asociate producerii electricității. Eurostat indică diversificarea aprovizionării și diminuarea dependenței de piețele combustibililor fosili printre beneficiile majore ale regenerabilelor. (ec.europa.eu)

Energia electrică nu este același lucru cu energia totală

Procentul de 49,87% trebuie citit corect. El se referă la consumul brut de electricitate, nu la întreaga energie folosită de România.

Consumul total include și:

• carburanții utilizați în transport;

• gazele și combustibilii folosiți pentru încălzire;

• consumul energetic al industriei;

• energia utilizată în agricultură și servicii.

La acest indicator mai larg, România a ajuns în 2025 la aproximativ 25,6% energie regenerabilă, peste Germania și Franța, aflate în jurul valorii de 23,9%, dar ușor sub media Uniunii Europene, de 26,2%.

Ponderea regenerabilelor în consumul total de energie, 2025

Uniunea Europeană | █████████████             26,2%
România           | █████████████             25,6%
Germania          | ████████████              23,9%
Franța            | ████████████              23,9%

Așadar, România este foarte aproape de media europeană atât în sectorul electricității, cât și în consumul total de energie. (ec.europa.eu)

Ce scoate în evidență Virgil Popescu

Europarlamentarul PNL Virgil Popescu a folosit datele Eurostat pentru a arăta că investițiile și programele lansate în anii precedenți încep să se reflecte în sistemul energetic.

Fostul ministru al Energiei a amintit alocarea a aproximativ 740 de milioane de euro prin PNRR pentru energie regenerabilă și stocare, precum și lansarea unui apel de aproximativ 460 de milioane de euro pentru noi capacități eoliene și solare.

El a indicat proiecte eligibile cu o capacitate totală de producție de aproximativ 1,8 GW și proiecte de stocare însumând aproximativ 1,8 GWh. Aceste valori sunt prezentate de politician ca rezultate ale programelor lansate în timpul mandatului său și trebuie diferențiate de capacitățile deja construite și conectate efectiv la rețea.

Mesajul principal al postării este că procentul din 2025 nu a apărut peste noapte. Dezvoltarea sectorului presupune ani de pregătire, finanțare, autorizare, construcție și racordare.

Prosumatorii au schimbat vizibil sistemul energetic

Un alt element evidențiat de Virgil Popescu este dezvoltarea producției realizate direct de populație și companii.

Prin mecanismul compensării cantitative introdus pentru prosumatori, energia trimisă în rețea poate fi compensată cu energia consumată, în condițiile stabilite de legislație și de reglementările ANRE. Măsura a contribuit la creșterea accelerată a numărului de panouri fotovoltaice instalate pe case și clădiri comerciale.

Prosumatorii nu reprezintă singura explicație pentru procentul de 49,87%, dar au devenit o componentă tot mai importantă a producției descentralizate de electricitate.

Următoarea provocare: energia trebuie păstrată pentru seară

Creșterea producției solare și eoliene aduce și o problemă tehnică: energia nu este produsă întotdeauna în momentul în care consumul este cel mai ridicat.

Panourile fotovoltaice produc mai ales în timpul zilei. Consumul gospodăriilor poate crește puternic seara, când producția solară scade. Energia eoliană variază, la rândul său, în funcție de condițiile meteorologice.

De aceea, următoarea etapă nu mai înseamnă doar construirea de parcuri solare și eoliene, ci și:

• baterii și alte instalații de stocare;

• rețele de transport și distribuție modernizate;

• contoare și sisteme digitale;

• capacități flexibile, care pot porni rapid;

• producție stabilă, inclusiv din sectorul nuclear.

Comisia Europeană arată că România a făcut în 2025 pași pentru creșterea flexibilității sistemului și pentru susținerea dezvoltării energiei regenerabile, însă extinderea și modernizarea rețelelor rămân esențiale pentru integrarea noilor capacități. (economy-finance.ec.europa.eu)

Regenerabilele și energia nucleară pot lucra împreună

În postarea sa, Virgil Popescu susține că energia regenerabilă și cea nucleară nu trebuie tratate drept rivale.

Energia nucleară produce constant, indiferent dacă bate vântul sau este soare. Energia solară și cea eoliană pot furniza cantități mari de electricitate atunci când condițiile sunt favorabile, fără consum de combustibili fosili.

Combinația dintre producția nucleară stabilă, hidroenergie, surse regenerabile variabile și stocare poate oferi României un sistem mai echilibrat și mai puțin dependent de importuri.

Un procent mare nu reduce automat factura

Aproape 50% electricitate regenerabilă este un indicator pozitiv, dar nu înseamnă automat că prețul plătit de consumator scade în aceeași proporție.

Factura include și costurile pentru:

• transportul și distribuția energiei;

• echilibrarea sistemului;

• taxele și contribuțiile legale;

• investițiile în rețea;

• energia cumpărată în perioadele cu producție internă redusă.

În plus, o rețea care nu poate prelua întreaga producție nouă poate limita beneficiile investițiilor. Tocmai de aceea, stocarea și modernizarea infrastructurii sunt următorii pași necesari.

Datele Eurostat arată însă că România a ajuns într-un punct important: energia regenerabilă nu mai este o componentă marginală, ci acoperă aproape jumătate din consumul brut de electricitate al țării.

Surse

Datele principale provin din statistica Eurostat privind energia din surse regenerabile, actualizată la 13 iulie 2026, și din setul oficial nrg_ind_ren. Informațiile despre direcția investițiilor și flexibilitatea sistemului energetic au fost verificate în Raportul de țară pentru România al Comisiei Europene. Datele privind programele lansate în mandatul de ministru au fost prezentate de Virgil Popescu în postarea sa publică din 24 iulie 2026.