Trei direcții de modernizare a sănătății finanțate prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) au rămas cu rezultate parțiale, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar. Proiectele au vizat interoperabilitatea datelor medicale, managementul spitalelor și registrele naționale de sănătate, însă implementarea incompletă limitează efectele investițiilor asupra pacienților, medicilor și autorităților.
Problema centrală nu este doar dezvoltarea unor aplicații sau redactarea unor proceduri. Pentru ca investițiile să producă rezultate, sistemele trebuie conectate, utilizate constant și integrate în activitatea de zi cu zi a instituțiilor medicale. Analiza Ziarului Financiar indică faptul că acest lanț al implementării nu a fost închis în toate cele trei domenii.
Interoperabilitatea medicală rămâne incompletă
Una dintre direcțiile finanțate prin POCA a urmărit dezvoltarea dosarului electronic al pacientului și conectarea sistemelor informatice folosite în sănătate. Obiectivul este ca informațiile medicale relevante să poată fi accesate rapid și în condiții de siguranță de unitățile autorizate.
Potrivit analizei citate, interoperabilitatea nu funcționează la nivelul întregului sistem. O parte dintre spitale continuă să utilizeze aplicații care nu comunică între ele, iar datele rămân distribuite în sisteme separate.
Diferența este importantă: existența mai multor baze de date nu înseamnă automat că ele pot face schimb de informații. Un sistem interoperabil ar trebui să permită transmiterea și utilizarea datelor între platforme diferite, în limitele regulilor de acces și protecție a informațiilor medicale.
Când integrarea nu este realizată, personalul medical poate întâmpina în continuare dificultăți în consultarea istoricului unui pacient. În același timp, instituțiile nu pot valorifica în mod eficient informațiile deja colectate pentru monitorizare și decizie.
Instrumentele de management nu au produs integral schimbarea urmărită
O a doua direcție a vizat profesionalizarea managementului spitalelor publice. Proiectul a urmărit introducerea unor instrumente pentru evaluare, guvernanță și organizare, astfel încât deciziile administrative să se bazeze mai mult pe criterii și date.
Analiza Ziarului Financiar descrie rezultate limitate și schimbări structurale care nu s-au materializat în întregime. Problemele administrative și de organizare continuă să afecteze numeroase unități sanitare, ceea ce evidențiază diferența dintre elaborarea unui instrument și aplicarea lui efectivă.
Un model de management produce efecte numai dacă este folosit consecvent. Criteriile de evaluare trebuie aplicate, rezultatele trebuie urmărite, iar conducerile spitalelor și autoritățile tutelare trebuie să utilizeze informațiile în deciziile curente.
În lipsa acestei etape, finanțarea poate conduce la proceduri și documente fără o schimbare comparabilă în modul de administrare a serviciilor medicale. Astfel, implementarea formală a unui proiect nu este echivalentă cu transformarea practicilor din spitale.
Registrele naționale nu oferă încă o imagine unitară
A treia direcție a urmărit dezvoltarea registrelor naționale de sănătate și îmbunătățirea colectării datelor medicale. Registrele au un rol important în evaluarea serviciilor, stabilirea priorităților și fundamentarea politicilor publice.
Conform analizei citate, implementarea incompletă menține fragmentarea bazelor de date. Atunci când informațiile nu sunt colectate într-un format unitar și nu pot fi corelate, autoritățile au o imagine mai puțin clară asupra nevoilor sistemului și asupra rezultatelor programelor finanțate.
Consecința se vede în mai multe etape ale administrării sănătății. Datele fragmentate îngreunează comparațiile între unități și perioade, monitorizarea serviciilor și identificarea zonelor în care resursele sunt insuficiente.
În același timp, registrele neintegrate reduc capacitatea instituțiilor de a urmări evoluția unor probleme medicale și de a evalua dacă măsurile adoptate produc rezultatele așteptate.
Problema comună: finanțarea nu garantează rezultatul
Cele trei proiecte indică aceeași diferență între obiectivul administrativ și efectul practic. Un sistem informatic poate fi dezvoltat fără să fie utilizat de toate instituțiile relevante, un instrument de management poate exista fără să schimbe deciziile, iar un registru poate colecta date fără să ofere o imagine completă asupra sistemului.
Digitalizarea sănătății nu se reduce la achiziția de echipamente sau la dezvoltarea unor aplicații. Rezultatul depinde de compatibilitatea sistemelor, de utilizarea lor zilnică, de reguli clare și de capacitatea instituțiilor de a transforma datele în decizii.
În cazul proiectelor analizate, implementarea parțială afectează trei componente legate între ele: circulația informațiilor medicale, administrarea spitalelor și fundamentarea politicilor publice. Fără finalizarea acestor componente, investițiile nu își pot atinge pe deplin obiectivele asumate.
