3.580 de judecători susțin că independența Justiției este supusă unor presiuni, potrivit unei hotărâri adoptate de Secția pentru Judecători a CSM la 9 iunie 2026. Documentul analizează declarații și acțiuni publice din perioada iulie 2025–iunie 2026 și îi menționează, între alții, pe Ilie Bolojan, Oana Gheorghiu și lideri ai USR.
CSM descrie situația drept un atac „fără precedent” la adresa independenței judiciare. Evaluarea aparține instituției și nu reprezintă o constatare judiciară privind vinovăția persoanelor nominalizate. Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 este prezentată împreună cu comunicarea publică a CSM și a fost relatată de Mediafax.
Ce reproșează CSM în hotărârea adoptată pe 9 iunie
Secția pentru Judecători leagă presiunile reclamate de critici repetate la adresa unor hotărâri judecătorești, atacuri publice îndreptate împotriva magistraților și solicitări pe care le consideră intervenții politice în activitatea instanțelor.
Temele apar în contextul dezbaterilor despre pensiile de serviciu, vârsta de pensionare, răspunderea magistraților, durata proceselor și reformarea sistemului judiciar. CSM susține că unele declarații și acțiuni au depășit limitele criticii legitime și au creat presiune asupra instanțelor.
„Fără precedent” – formularea folosită de Secția pentru Judecători a CSM pentru a caracteriza presiunile asupra independenței Justiției.
Hotărârea nu trebuie citită ca o decizie de condamnare a persoanelor menționate. Ea exprimă poziția instituțională a Secției pentru Judecători cu privire la efectul cumulat al unor declarații și acțiuni publice desfășurate în intervalul iulie 2025–iunie 2026.
Cine este menționat și care sunt temele analizate
Printre persoanele și grupurile politice indicate în document se află Ilie Bolojan, Oana Gheorghiu și lideri ai USR. Menționarea lor apare în legătură cu dezbateri publice despre funcționarea Justiției și modificarea regulilor privind cariera și veniturile magistraților.
În acest tip de dispută, diferența dintre critică și presiune nu poate fi stabilită doar prin identitatea autorului sau prin tema abordată. Relevante sunt conținutul concret al declarațiilor, contextul în care au fost făcute și eventualele solicitări adresate instanțelor sau judecătorilor.
Prin urmare, simpla criticare a unei hotărâri judecătorești, a administrării sistemului sau a unei politici publice nu echivalează automat cu afectarea independenței judiciare. CSM afirmă însă că, în episoadele analizate, anumite intervenții au depășit acest prag.
Cum trebuie interpretată cifra de 3.580 de judecători
CSM afirmă că poziția Secției pentru Judecători a fost susținută în unanimitate de cele 239 de adunări generale. În același timp, instituția indică faptul că cei 3.580 de judecători reprezintă 98,6% dintre judecătorii prezenți la aceste adunări și 84% dintre judecătorii în funcție.
Cele două procente au baze de calcul diferite. Primul se raportează la judecătorii prezenți la adunările generale, iar al doilea la totalul judecătorilor aflați în funcție. De aceea, procentul de 98,6% nu poate fi comparat direct cu cel de 84% ca și cum ar măsura aceeași categorie.
Formularea privind unanimitatea descrie rezultatul la nivelul celor 239 de adunări generale. Ea nu înseamnă automat că fiecare dintre cei 3.580 de judecători constituie o categorie separată de votanți individuali sau că cele două procente au aceeași bază statistică. Indicatorii trebuie citiți împreună: rezultatul adunărilor, numărul judecătorilor prezenți și raportarea la întregul corp profesional.
Ce nu poate fi dedus automat din „unanimitate”
Unanimitatea anunțată de CSM se referă la poziția adoptată de cele 239 de adunări generale. Pentru interpretarea corectă a cifrei de 3.580, este esențială separarea dintre numărul adunărilor, numărul judecătorilor prezenți și numărul total al judecătorilor în funcție.
Astfel, cifra comunicată de CSM indică amploarea sprijinului raportat de instituție, dar nu trebuie transformată într-o afirmație mai largă decât cea din hotărâre. Ea nu dovedește, prin ea însăși, că fiecare judecător aflat în funcție a participat la vot și nici că toate categoriile de participare au fost identice în cele 239 de adunări.
Replica Forumului Judecătorilor din România
Forumul Judecătorilor din România a contestat modul în care CSM a prezentat sprijinul judecătorilor. Potrivit relatării PRESShub, organizația a acuzat CSM de manipulare și a pus sub semnul întrebării legalitatea publicării semnăturilor olografe ale judecătorilor.
Critica Forumului vizează, așadar, atât modul de comunicare a rezultatului, cât și publicarea semnăturilor. Ea nu schimbă faptul că Secția pentru Judecători își asumă oficial evaluarea privind presiunile asupra independenței judiciare, dar introduce o dispută distinctă despre felul în care a fost documentat și prezentat sprijinul.
Conflictul are astfel două componente: pe de o parte, conținutul acuzațiilor formulate de CSM în legătură cu declarațiile și acțiunile publice analizate; pe de altă parte, contestarea procedurii de prezentare a poziției judecătorilor.
De ce hotărârea apare în mijlocul dezbaterilor despre reformă
Hotărârea intervine într-o perioadă în care funcționarea sistemului judiciar este discutată prin prisma mai multor teme:
- pensiile de serviciu ale magistraților;
- vârsta de pensionare;
- răspunderea disciplinară a judecătorilor;
- durata proceselor;
- transparența sistemului judiciar;
- reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Dezbaterile despre pensii și pensionare au o miză directă pentru cariera magistraților și pentru stabilitatea sistemului. Susținătorii reformelor invocă necesitatea modificării unor reguli și a unei responsabilități publice mai clare, în timp ce criticii avertizează că schimbările privind veniturile și cariera pot afecta atractivitatea profesiei și funcționarea instanțelor.
Gândul și Știri pe Surse au prezentat hotărârea ca pe o reacție instituțională la tensiunile acumulate în jurul acestor reforme și al discursului public despre instanțe.
Disputa despre independența Justiției, în două planuri
Hotărârea CSM fixează o poziție instituțională fermă: Secția pentru Judecători consideră că declarațiile și acțiunile analizate în perioada iulie 2025–iunie 2026 au creat presiuni asupra independenței judiciare. În sprijinul acestei poziții, instituția invocă susținerea exprimată în 239 de adunări generale și cifra de 3.580 de judecători.
În paralel, Forumul Judecătorilor contestă modul în care a fost prezentat acest sprijin și legalitatea publicării semnăturilor. Cele două poziții nu se exclud: una privește evaluarea presiunilor asupra instanțelor, iar cealaltă privește procedura și comunicarea rezultatului.
