Un număr de 3.580 de judecători din România susțin o hotărâre adoptată de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care avertizează asupra unor presupuse încercări de influențare a sistemului judiciar de către actori politici, organizații civice și persoane publice. Potrivit documentului citat de Mediafax, magistrații consideră că independența Justiției se află în fața unor presiuni „fără precedent” în perioada recentă. Informația apare și în comunicatul publicat de CSM, iar hotărârea integrală este disponibilă în documentul Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026.
CSM: independența Justiției este pusă sub presiune
Secția pentru Judecători a CSM a analizat declarații și acțiuni publice desfășurate în intervalul iulie 2025 – iunie 2026, concluzionând că o parte dintre acestea au depășit cadrul dezbaterii publice și au ajuns să afecteze imaginea și independența instanțelor. Intervalul și analiza acțiunilor publice sunt menționate în comunicatul CSM și în Hotărârea nr. 1348/2026.
Potrivit documentului, criticile constante la adresa unor hotărâri judecătorești, atacurile publice îndreptate împotriva magistraților și solicitările de intervenție politică în activitatea instanțelor reprezintă riscuri pentru funcționarea statului de drept. Aceste afirmații sunt prezentate în Hotărârea Secției pentru Judecători a CSM.
Cine este vizat
În analiza prezentată de CSM sunt menționate nume cunoscute din viața publică și politică, printre care Ilie Bolojan, fondatoarea asociației Dăruiește Viață Oana Gheorghiu și lideri ai USR. Numele sunt menționate în relatările Mediafax, dar și în analiza publicată în Hotărârea nr. 1348/2026.
Potrivit magistraților, unele dintre declarațiile acestora s-au înscris într-un climat de presiune publică asupra Justiției. De cealaltă parte, cei care promovează reforme în sistemul judiciar susțin că au exercitat un drept legitim la critică și la dezbatere publică. O perspectivă critică față de modul în care CSM a prezentat susținerea celor 3.580 de judecători a fost publicată de PRESShub, care citează poziția Forumului Judecătorilor din România.
Conflictul are rădăcini mai vechi
Tensiunile dintre o parte a sistemului judiciar și susținătorii reformelor nu sunt noi. În ultimii ani, dezbaterea s-a concentrat pe mai multe subiecte sensibile:
pensiile de serviciu ale magistraților;
vârsta de pensionare;
răspunderea disciplinară a judecătorilor;
durata proceselor;
transparența sistemului judiciar;
reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În special discuțiile privind modificarea pensiilor speciale au generat reacții puternice din partea magistraților, care au avertizat că schimbările pot afecta independența Justiției și atractivitatea profesiei. Contextul legat de salarizare, pensii și reformele din sistem este menționat în comunicatul CSM, în relatarea Mediafax și în Hotărârea nr. 1348/2026.
Un număr impresionant de susținători
Cifra de 3.580 de judecători este semnificativă în contextul în care România are aproximativ 4.000 de judecători în activitate. Astfel, documentul invocat de CSM beneficiază de susținerea unei părți importante a corpului profesional. Potrivit CSM, voturile au fost exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, iar cei 3.580 de judecători reprezintă 98,6% dintre judecătorii prezenți și 84% din totalul judecătorilor în funcție.
Acesta este și motivul pentru care poziția adoptată de Secția pentru Judecători este considerată una dintre cele mai puternice reacții instituționale din ultimii ani. Poziția a fost relatată și de Mediafax, Gândul și Știri pe Surse.
Miza reală: cine stabilește limitele criticii la adresa Justiției
Dincolo de conflictul punctual, disputa ridică o întrebare mai amplă: unde se termină critica legitimă la adresa sistemului judiciar și unde începe presiunea asupra independenței magistraților?
Pentru judecători, atacurile constante la adresa instanțelor riscă să afecteze încrederea publică în Justiție. Pentru susținătorii reformelor, dezbaterea și critica sunt necesare într-un sistem care gestionează una dintre cele mai importante puteri ale statului.
În acest context, poziția exprimată de mii de judecători arată că relația dintre sistemul judiciar și clasa politică a intrat într-o nouă fază de confruntare, într-un moment în care reformele din Justiție și problema pensiilor speciale rămân printre cele mai controversate teme din România.
