Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat un pachet legislativ care ar modifica Legea apelor și Legea minelor pentru a limita exploatarea ilegală a nisipului, pietrișului și a altor agregate minerale. Propunerile vizează inclusiv situațiile în care proiecte prezentate drept amenajări de iazuri piscicole ar fi folosite pentru extracția de balast.
Măsurile nu sunt încă în vigoare. Ele trebuie depuse și dezbătute în Parlament, iar forma finală poate suferi modificări înainte de adoptare. Până la intrarea în vigoare a unei noi legi, termenele, amenzile și interdicțiile anunțate rămân propuneri.
Cum trebuie interpretate cifrele privind cele 1.200 de avize
Diana Buzoianu a afirmat că, în ultimii zece ani, au fost emise aproximativ 1.200 de avize pentru proiecte de amenajare a unor iazuri piscicole, în timp ce doar 102 proiecte ar fi fost finalizate.
Diferența dintre cele două valori nu dovedește, prin ea însăși, că toate proiectele nefinalizate au reprezentat exploatări ilegale. Un aviz emis nu este echivalent cu o lucrare finalizată, cu o autorizație de exploatare sau cu stabilirea unei încălcări a legii. Pentru a demonstra folosirea abuzivă a unui proiect, autoritățile trebuie să verifice situația fiecărei investiții și respectarea tuturor obligațiilor legale.
În forma prezentată de ministru, cifrele indică amploarea bazei de proiecte asupra căreia autoritățile vor să instituie controale și termene mai stricte. Ele nu constituie, în lipsa unei verificări individuale, o clasificare automată a celor aproximativ 1.100 de proiecte rămase în afara categoriei finalizate.
Avizul de gospodărire a apelor nu este același lucru cu autorizația
Avizul de gospodărire a apelor este emis în etapa de pregătire a unui proiect și analizează, în principal, modul în care lucrările propuse pot afecta regimul apelor și obligațiile ce trebuie respectate. El nu înlocuiește automat autorizația necesară pentru exploatarea sau funcționarea unei investiții.
După realizarea lucrărilor, autorizația de gospodărire a apelor are un rol distinct: confirmă condițiile în care obiectivul poate fi exploatat, în limitele stabilite de autoritatea competentă. În funcție de natura proiectului, pot fi necesare și alte aprobări sau autorizații prevăzute de legislația de mediu, a resurselor minerale și a construcțiilor.
Această diferență este importantă în cazul proiectelor de iazuri piscicole. Un aviz obținut pentru o amenajare nu autorizează, prin el însuși, extragerea nelimitată de nisip sau pietriș și nu poate fi tratat ca o permisiune generală de exploatare a agregatelor minerale.
Valabilitate de doi ani și o singură prelungire
Una dintre principalele măsuri anunțate privește limitarea perioadei în care poate fi folosit avizul de gospodărire a apelor. Regimul propus ar permite:
- doi ani pentru valabilitatea inițială a avizului;
- o singură prelungire, pentru cel mult un an.
În total, perioada ar putea ajunge la maximum trei ani. Scopul declarat este să fie eliminate prelungirile succesive care pot menține ani la rând un proiect într-o zonă intermediară, fără finalizarea amenajării pentru care a fost emis avizul.
Expirarea unui aviz nu ar transforma automat un proiect într-o exploatare ilegală. Consecințele juridice ar depinde de forma finală a legii și de situația concretă constatată de autoritățile de control, inclusiv de lucrările efectuate și de existența celorlalte documente obligatorii.
Amenda maximă ar putea crește la 500.000 de lei
Pachetul legislativ anunțat prevede majorarea amenzii maxime de la 80.000 de lei la 500.000 de lei, dacă propunerea va fi adoptată în forma prezentată.
Operatorii sancționați pentru încălcarea noilor reguli ar putea pierde, pentru o perioadă de cinci ani, dreptul de a obține noi avize de gospodărire a apelor. Măsura ar combina sancțiunea financiară cu o restricție administrativă privind accesul la noi proiecte.
Aplicarea concretă a interdicției ar trebui stabilită în textul legislativ: de la faptele care pot declanșa măsura până la procedura de constatare, contestare și calcul al perioadei de cinci ani.
Răspunderea ar putea viza și beneficiarii reali
Potrivit anunțului ministrului, răspunderea nu ar urma să se limiteze la societățile care apar formal în documentele proiectului. Pachetul include măsuri prin care ar putea fi vizați și beneficiarii reali ai firmelor implicate.
Propunerea prevede, de asemenea, introducerea unor noi infracțiuni referitoare la activitățile desfășurate în cadrul exploatărilor ilegale. Pentru ca aceste fapte să poată fi aplicate, Parlamentul trebuie să stabilească elementele infracțiunii, persoanele care pot răspunde și condițiile în care fapta este considerată comisă.
Ministrul invocă prejudicii pentru mediu și buget
Diana Buzoianu a legat fenomenul de afectarea unor comunități și de pierderi importante pentru bugetul public. Afirmațiile au fost prezentate ca argumente pentru înăsprirea legislației și pentru verificarea proiectelor care nu au fost finalizate.
„S-au furat cantități uriașe de balast și pietriș, s-au produs prejudicii de sute de milioane de lei, au fost afectate comunități întregi”, a transmis Diana Buzoianu.
Estimarea prejudiciilor și amploarea fenomenului reprezintă, în această etapă, argumentele publice invocate de ministru pentru modificarea cadrului legal. Stabilirea unor prejudicii concrete și a răspunderii juridice aparține autorităților competente, în urma controalelor și a procedurilor prevăzute de lege.
Ce urmează pentru pachetul legislativ
Proiectul urmează să intre în procedura parlamentară, unde poate fi analizat în comisiile de specialitate și modificat înaintea votului final. Parlamentul va decide forma exactă a termenelor, amenzilor, interdicțiilor și noilor infracțiuni.
Până la adoptarea și publicarea unei legi noi, operatorii rămân supuși cadrului juridic aflat în vigoare. Noile limite de valabilitate, amenda de 500.000 de lei și interdicția de cinci ani nu produc efecte juridice în această etapă.
