Curtea de Conturi ar fi emis o opinie „cu rezerve” asupra situațiilor financiare ale Primăriei Cluj-Napoca pentru anul 2024, în urma unor constatări privind avansurile plătite pentru metrou și alte lucrări, evidența materialelor, patrimoniul și modul în care investițiile erau reflectate în contabilitate. Relatările despre raport indică avansuri de peste 1,078 miliarde de lei pentru proiectul metroului și recuperări de aproximativ 25 de milioane de lei până la 31 decembrie 2024.
Ce înseamnă opinia „cu rezerve”
O opinie „cu rezerve” nu stabilește, prin ea însăși, existența unei fraude și nu atribuie automat răspundere penală unei persoane sau unei companii. Ea indică faptul că auditorii au identificat aspecte semnificative care afectează modul în care situațiile financiare prezintă activitatea instituției.
În cazul Primăriei Cluj-Napoca, constatările relatate public privesc mai multe categorii distincte: avansuri raportate la progresul fizic al metroului, materiale sau echipamente achitate și neidentificate în teren, investiții menținute ca lucrări în curs și neclarități privind evidența patrimoniului.
Aceste elemente trebuie analizate separat. Un avans nerecuperat nu este același lucru cu un material neidentificat în teren, iar o înregistrare contabilă neactualizată nu dovedește, în sine, că o lucrare nu a fost executată.
Metroul: avansuri de peste 1,078 miliarde de lei
Potrivit relatărilor bazate pe raportul Curții de Conturi, pentru proiectul metroului au fost acordate avansuri care depășeau 1,078 miliarde de lei. Până la 31 decembrie 2024, erau menționate recuperări de aproximativ 25 de milioane de lei.
Raportarea acestor sume pune în centrul verificării relația dintre banii plătiți, obligațiile contractuale și progresul efectiv al proiectului. Auditorii ar fi constatat că ritmul lucrărilor nu respecta graficul asumat, iar execuția de până la sfârșitul perioadei auditate nu justifica integral nivelul avansurilor acordate.
Constatarea vizează diferența dintre plăți și stadiul fizic al proiectului. Ea nu reprezintă, în forma prezentată public, o concluzie definitivă privind vinovăția unei persoane sau a unei firme, potrivit relatărilor publicate de Știri de Cluj și Foaia Transilvană.
Avansurile trebuie legate de lucrări și documente
În cazul unui proiect de asemenea amploare, verificarea financiară nu se limitează la existența ordinelor de plată. Fiecare avans trebuie corelat cu prevederile contractului, cu lucrările executate și cu documentele care confirmă utilizarea sau recuperarea sumelor.
- valoarea avansului și data achitării;
- lucrările, materialele sau echipamentele prevăzute în contract;
- progresul fizic confirmat prin situații de lucrări și verificări în teren;
- sumele recuperate sau deduse din plățile ulterioare;
- diferențele dintre evidența contabilă și stadiul efectiv al proiectului.
Prin urmare, valoarea unui avans înscris în contabilitate nu demonstrează singură că lucrările aferente au fost executate sau că materialele au fost livrate și recepționate.
Materiale achitate, dar neidentificate în teren
O altă categorie de constatări privește lucrări publice pentru care anumite materiale sau echipamente achitate nu ar fi fost identificate fizic în momentul verificărilor. Relatările despre audit menționează centrul rezidențial pentru persoane vârstnice, renovarea Creșei Veronica, lucrări în cimitire și investiții finanțate prin PNRR.
Această situație are două componente. Administrativ, trebuie stabilit unde se află bunurile și pentru ce obiectiv au fost cumpărate. Contabil, documentele trebuie să permită asocierea cheltuielii cu factura, livrarea, recepția și utilizarea materialului sau echipamentului.
Verificarea nu privește, așadar, doar facturile și ordinele de plată. Ea trebuie să lămurească dacă bunurile înscrise în acte există, dacă au fost folosite la obiectivul indicat și dacă stadiul lucrării corespunde documentelor de recepție.
Investiții finalizate și lucrări în curs
Materialele despre raport indică și probleme privind menținerea unor poziții în contabilitate, inclusiv investiții finalizate care ar fi fost înregistrate în continuare ca „lucrări în curs”. Au fost semnalate, de asemenea, neclarități în evidența patrimoniului municipiului.
O astfel de clasificare poate afecta imaginea asupra activelor administrației locale și asupra stadiului real al investițiilor. După finalizare și recepție, lucrarea trebuie reflectată corespunzător în patrimoniu, cu valoarea și categoria contabilă aferente.
Pentru clarificare, documentele contabile trebuie confruntate cu procesele-verbale de recepție, situațiile de lucrări, inventarele și verificările efectuate la obiective. Această operațiune este diferită de verificarea avansurilor și de identificarea materialelor în teren.
Întârzierile metroului complică verificarea avansurilor
Constatările financiare apar în timp ce proiectul metroului din Cluj-Napoca se confruntă cu întârzieri. Primăria le-a cerut constructorilor un grafic de recuperare, iar oficialii au prezentat estimări privind evoluția lucrărilor în 2026, relatează Actual de Cluj.
Întârzierea nu dovedește, prin ea însăși, că avansurile au fost utilizate nelegal. Ea face însă mai importantă legătura dintre plățile efectuate, lucrările executate, materialele livrate și sumele recuperate.
Presiunea este relevantă și pentru investițiile finanțate prin PNRR, unde calendarul proiectului trebuie corelat cu stadiul efectiv al lucrărilor și cu documentele justificative aferente.
Ce trebuie urmărit după raport
În etapa de remediere, administrația locală trebuie să clarifice evidența contabilă și patrimonială, să verifice situația materialelor și echipamentelor achitate și să urmărească justificarea sau recuperarea avansurilor în raport cu lucrările executate.
Pentru fiecare sumă ar trebui să poată fi stabilite obiectivul vizat, lucrarea realizată, bunul recepționat, documentele justificative și partea de avans recuperată până la 31 decembrie 2024. Aceste verificări permit separarea unei întârzieri de execuție, a unei erori de evidență și a unei eventuale probleme privind utilizarea fondurilor.
