Șefii instituțiilor publice care nu acționează pentru recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi ar putea risca închisoare de până la cinci ani și interzicerea unor drepturi, potrivit unui proiect de lege depus de parlamentari USR. Inițiativa a fost prezentată vineri, 12 iunie 2026, și trebuie tratată clar ca proiect legislativ, nu ca lege în vigoare. (agerpres.ro)
Se schimbă răspunderea pe banii publici?
Miza este una sensibilă: banii publici pierduți prin nereguli constatate de Curtea de Conturi și nerecuperați ulterior de instituțiile controlate. Potrivit Agerpres, proiectul vizează conducătorii de instituții care nu iau măsuri pentru recuperarea prejudiciilor sau nu urmăresc aplicarea acestor măsuri. (agerpres.ro)
Inițiatorii spun că problema nu este doar descoperirea prejudiciilor, ci ce se întâmplă după raportul Curții de Conturi. Deputata Oana Murariu susține că, de multe ori, conducerile instituțiilor „dispun” măsurile stabilite în rapoarte, dar nu mai urmăresc implementarea lor. (agerpres.ro)
Pedeapsa propusă: până la cinci ani
Concret, proiectul ar introduce sancțiuni penale pentru conducătorii instituțiilor publice care nu acționează pentru recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi. Potrivit Agerpres, pedeapsa propusă este închisoare de până la cinci ani, plus interzicerea unor drepturi. (agerpres.ro)
Aceeași informație este preluată și de G4Media, care citează Agerpres și precizează că inițiativa aparține parlamentarilor Oana Murariu, Stelian Ion, Alexandru Dimitriu, Dumitru Văduva, Simona Spătaru și Ciprian Rus. (G4Media.ro)
Prejudicii de sute de milioane, invocate de inițiatori
În argumentarea proiectului, USR invocă prejudicii mari descoperite de Curtea de Conturi. Potrivit Agerpres, Oana Murariu a declarat că peste 758 de milioane de lei reprezintă prejudiciul statului român descoperit de Curtea de Conturi într-un singur an. (agerpres.ro)
Mesajul politic al inițiativei este direct: dacă instituțiile statului sunt verificate, iar prejudiciile sunt constatate, șefii acestor instituții ar trebui să răspundă nu doar pentru decizia inițială, ci și pentru pasivitatea de după control.
Curtea de Conturi, instituția care verifică banii statului
Curtea de Conturi este instituția supremă de audit a României și are rolul de a verifica modul în care sunt formate, administrate și folosite resursele financiare publice. Site-ul instituției o prezintă drept o autoritate independentă de rang constituțional. (curteadeconturi.ro)
În cadrul legal, Curtea exercită funcția de control asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. (curteadeconturi.ro)
Nu este lege: urmează traseul parlamentar
Punctul esențial este că proiectul nu produce efecte acum. Pentru a deveni lege, inițiativa trebuie să treacă prin procedurile parlamentare, prin comisii, vot și promulgare, în forma care va fi stabilită pe parcurs.
Tocmai de aceea, formularea corectă este că șefii instituțiilor ar putea risca închisoare, nu că riscă deja automat. Diferența contează, mai ales într-un subiect care combină bani publici, răspundere penală și presiune politică.
De ce poate aprinde scena politică
Proiectul are toate ingredientele unei dezbateri dure: anticorupție, recuperarea prejudiciilor, responsabilitatea șefilor din administrație și întrebarea dacă sancțiunea penală este soluția potrivită.
Pentru susținători, inițiativa poate fi prezentată ca o armă împotriva nepăsării instituționale. Pentru critici, marea discuție va fi dacă riscul penal poate bloca decizii administrative sau dacă textul trebuie clarificat pentru a nu pedepsi erori birocratice fără rea-credință.
În centrul dezbaterii rămâne însă aceeași întrebare incomodă: ce se întâmplă cu banii publici după ce prejudiciul a fost constatat oficial?
