Conducătorii instituțiilor publice care nu iau măsuri pentru recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi ar putea fi sancționați cu până la cinci ani de închisoare și interzicerea unor drepturi. Prevederea apare într-un proiect de lege depus de parlamentari USR și prezentat vineri, 12 iunie 2026. Inițiativa nu este încă lege, astfel că sancțiunea nu poate fi aplicată în forma anunțată.
Proiectul mută atenția de la control la recuperarea banilor
Inițiativa vizează etapa care urmează unui control al Curții de Conturi. După identificarea unei abateri sau a unui prejudiciu, instituția verificată trebuie să dispună măsuri pentru remedierea situației și să urmărească aplicarea lor.
Potrivit informațiilor prezentate de Agerpres, proiectul îi vizează pe conducătorii instituțiilor publice care nu acționează pentru recuperarea prejudiciilor sau nu verifică implementarea măsurilor stabilite în urma controalelor.
Deputata Oana Murariu, unul dintre inițiatori, a susținut că unele conduceri „dispun” măsurile prevăzute în rapoartele de control, dar nu mai urmăresc dacă acestea sunt puse efectiv în aplicare. În acest scenariu, constatarea auditorilor nu este urmată de o acțiune concretă pentru recuperarea banilor.
Ce sancțiune este prevăzută în proiect
Proiectul propune instituirea unei răspunderi penale pentru conducătorii instituțiilor publice care nu iau măsurile necesare pentru recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi.
Sancțiunea menționată în prezentarea inițiativei este închisoarea de până la cinci ani, precum și interzicerea unor drepturi. Aceasta este o pedeapsă propusă printr-un proiect legislativ, nu o sancțiune aplicabilă în prezent pentru simplul fapt că un prejudiciu nu a fost recuperat.
Lista inițiatorilor menționată în informațiile publice include parlamentarii Oana Murariu, Stelian Ion, Alexandru Dimitriu, Dumitru Văduva, Simona Spătaru și Ciprian Rus, potrivit informațiilor preluate de G4Media.
Ce reprezintă suma de 758 de milioane de lei
În argumentarea proiectului, inițiatorii invocă amploarea prejudiciilor identificate în urma controalelor Curții de Conturi. Oana Murariu a declarat că, într-un singur an, prejudiciul descoperit la nivelul statului român a depășit 758 de milioane de lei, potrivit Agerpres.
Suma este prezentată ca valoare a prejudiciului invocat pentru susținerea inițiativei. Ea nu trebuie confundată cu totalul banilor recuperați efectiv, cu valoarea sancțiunilor aplicate sau cu o sumă care ar reveni automat la buget după finalizarea controalelor.
Diferența este importantă: un raport poate consemna existența unui prejudiciu și poate stabili măsuri pentru remedierea lui, însă recuperarea efectivă presupune acțiuni ulterioare din partea instituției responsabile și, după caz, utilizarea procedurilor prevăzute de lege.
Care este rolul Curții de Conturi
Curtea de Conturi verifică modul în care sunt formate, administrate și utilizate resursele financiare publice. Instituția este prezentată pe site-ul oficial drept autoritatea supremă de audit a României și o autoritate independentă de rang constituțional.
În urma controalelor, Curtea de Conturi poate identifica abateri și prejudicii și poate stabili măsuri pentru remedierea acestora. Însă consemnarea unei nereguli într-un raport nu înseamnă, prin ea însăși, că suma a fost recuperată.
Responsabilitatea pentru aplicarea măsurilor revine instituției verificate, care trebuie să urmărească modul în care acestea sunt puse în practică, în condițiile cadrului legal aplicabil. Tocmai această etapă de monitorizare reprezintă punctul central al propunerii legislative.
Informațiile despre atribuțiile Curții de Conturi sunt disponibile pe site-ul instituției, curteadeconturi.ro.
De ce proiectul nu produce încă efecte juridice
Inițiativa nu stabilește, în acest moment, o faptă penală aplicabilă și nu permite condamnarea automată a unui conducător pentru un prejudiciu care nu a fost recuperat.
Pentru a deveni lege, proiectul trebuie să parcurgă procedura parlamentară, inclusiv analiza în comisiile de specialitate și votul Parlamentului, urmate de etapele constituționale de promulgare și publicare. Textul poate fi modificat pe parcursul dezbaterilor.
Din acest motiv, formularea corectă este că șefii instituțiilor ar putea risca o pedeapsă de până la cinci ani, dacă proiectul va fi adoptat într-o formă care păstrează această sancțiune și dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Răspunderea administrativă și răspunderea penală
Proiectul deschide o discuție despre limita dintre răspunderea administrativă și cea penală. Identificarea unui prejudiciu nu este echivalentă, în sine, cu stabilirea vinovăției penale a unei persoane. Pentru aplicarea unei pedepse ar fi necesară îndeplinirea condițiilor exacte prevăzute în norma adoptată și stabilirea răspunderii prin procedurile legale.
În același timp, inițiatorii susțin că simpla dispunere formală a unor măsuri nu este suficientă atunci când conducerea instituției nu urmărește rezultatul lor. Proiectul propune ca lipsa acțiunii în această etapă să poată atrage răspundere penală, în condițiile în care inițiativa va fi adoptată și va intra în vigoare.
Miza legislativă este, astfel, legată de ceea ce se întâmplă după finalizarea controlului: dacă măsurile stabilite sunt doar consemnate sau dacă instituția urmărește efectiv recuperarea sumelor indicate ca prejudicii.
