Mii de angajați din educație au protestat miercuri, 17 iunie 2026, în București, împotriva proiectului noii legi a salarizării și a ceea ce cele trei federații sindicale consideră nerespectarea angajamentelor asumate după greva generală din 2023. Protestul a început în Piața Victoriei și a continuat cu un marș până la Palatul Parlamentului.
Federațiile au anunțat, înaintea manifestației, o participare estimată la aproximativ 20.000 de persoane. La adunarea inițială din Piața Victoriei s-au aflat câteva mii de protestatari. Cele două cifre descriu momente diferite ale acțiunii: estimarea organizatorilor și prezența de la începutul protestului, nu un bilanț final al participării.
Marșul angajaților din educație a pornit din Piața Victoriei
Protestatarii s-au adunat în fața Guvernului, iar după ora 12:00 au pornit spre Palatul Parlamentului. Potrivit traseului comunicat de organizatori, coloana a trecut pe Calea Victoriei, Podul Națiunile Unite și bulevardul Națiunile Unite, apoi a traversat bulevardul Libertății și zona Parcului Izvor.
Deplasarea coloanei prin centrul Capitalei a dus la restricționarea progresivă a traficului pe traseu. Programul a inclus adunarea publică din Piața Victoriei, marșul către Parlament și continuarea protestului în zona instituției legislative.
Acțiunea a fost organizată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”.
Ce contestă sindicatele în proiectul salarizării
Federațiile susțin că proiectul noii legi a salarizării nu răspunde problemelor reclamate de angajații din școli și universități. Criticile vizează nivelul unor coeficienți și modul în care proiectul reflectă responsabilitatea și complexitatea muncii din educație.
Liderii sindicali cer revizuirea proiectului înainte ca noul cadru legislativ să producă efecte asupra sistemului. În opinia lor, salarizarea personalului din educație trebuie tratată ca o prioritate publică și nu stabilită exclusiv în funcție de presiunile bugetare de moment.
Revendicările formulate în cadrul protestului au vizat:
- revizuirea proiectului noii legi a salarizării;
- corectarea dezechilibrelor salariale din educație;
- respectarea angajamentelor asumate după greva generală din 2023;
- protejarea drepturilor salariale ale personalului din învățământ;
- recunoașterea educației drept prioritate în politicile publice.
Printre mesajele afișate de participanți s-au numărat „Educația merită respect” și „Înainte de a vă întreba cât costă educația, întrebați cât valorează ea!”.
„Suntem uniți! Vocea noastră se face auzită!”
Angajamentele invocate după greva generală din 2023
Federațiile sindicale susțin că o parte dintre angajamentele asumate după greva generală din 2023 nu au fost aplicate în forma așteptată de angajații din educație. În centrul reproșurilor se află salarizarea și statutul personalului din învățământ.
Sindicaliștii critică, de asemenea, efectele măsurilor de austeritate asupra angajaților din educație. Ei reclamă diminuarea unor drepturi salariale și acuză autoritățile că nu acordă educației prioritatea pe care, potrivit federațiilor, au promis-o în perioadele de presiune asupra bugetului public.
Aceste afirmații aparțin organizațiilor sindicale, care cer reluarea negocierilor și modificarea proiectului de lege. Protestul nu a fost prezentat doar ca reacție la o prevedere punctuală, ci ca o contestare a direcției generale a politicilor salariale din educație.
Manifestația are loc în perioada examenelor naționale
Protestul din 17 iunie readuce în atenție conflictul dintre federațiile din educație și autorități, la trei ani după greva generală din 2023. Acțiunea are loc în apropierea finalului anului școlar și în perioada examenelor naționale, ceea ce crește miza negocierilor pentru elevi, părinți și angajații din sistem.
La momentul manifestației nu fusese anunțată blocarea activităților sau boicotarea unor etape din calendarul educațional. Liderii sindicali au lăsat însă deschisă posibilitatea unor forme mai dure de protest, în funcție de evoluția negocierilor și de răspunsul autorităților.
Ce efecte ar putea avea o escaladare a conflictului
O eventuală suspendare a unor activități din școli sau universități ar putea afecta programul elevilor, familiile, examenele naționale și activitatea administrativă a unităților de învățământ. Acesta este un scenariu condiționat de evoluția conflictului și nu o măsură anunțată pentru 17 iunie.
Pentru moment, revendicările federațiilor se concentrează pe modificarea proiectului salarizării, respectarea angajamentelor asociate grevei din 2023 și recunoașterea rolului educației în politicile publice. În funcție de răspunsul autorităților, protestul poate rămâne o acțiune de avertizare sau poate deschide o nouă etapă de confruntare între sindicate și autorități.
