Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Pilotul român care a doborât două drone rupe tăcerea
Pilotul român de F-16 care a neutralizat două drone în iulie 2026 a explicat cum au decurs alertele, interceptările și cooperarea din spatele misiunilor reale de poliție aeriană.
Pilotul român de F-16 care a neutralizat două drone pătrunse neautorizat în spațiul aerian al țării a vorbit pentru prima dată despre misiunile executate în 24 și 25 iulie 2026. Militarul spune că echipajele au fost alertate de mai multe ori în timpul nopții și că nu știau ce amenințare urmau să întâlnească atunci când au primit ordinul de decolare.
Declarațiile apar într-un interviu video publicat de Centrul de Televiziune și Film al Armatei „Pro Patria”, canal oficial al Ministerului Apărării Naționale.
Identitatea pilotului nu a fost dezvăluită din motive de securitate. El a explicat cum au decurs cele două misiuni, cât de importantă a fost echipa de la sol și ce mesaj le transmite românilor care urmăresc cu îngrijorare incidentele aeriene de la graniță.
Pe scurt
același pilot a doborât două drone în două zile consecutive;
a zburat cu aceeași aeronavă F-16 și a fost sprijinit de același coleg;
echipajul nu știa inițial ce tip de țintă urma să intercepteze;
una dintre drone a fost neutralizată mai repede decât cealaltă;
militarul spune că succesul aparține întregii echipe;
identitatea pilotului rămâne protejată;
zece militari implicați în misiuni anti-dronă au fost înaintați în grad.
„N-am știut pentru ce decolăm”
Pilotul a povestit că alarma a sunat de mai multe ori în cursul nopții și până în dimineața următoare.
Echipajele aflate în serviciul de luptă au trebuit să reacționeze imediat, fără să cunoască de la început toate informațiile despre ținta detectată.
„N-am știut pentru ce decolăm, dar am știut că mergem să ne apărăm țara”, a declarat pilotul în interviul oficial Pro Patria.
Militarul a explicat că fiecare alarmă este tratată ca o misiune reală. Piloții trebuie să fie pregătiți să identifice, să urmărească și, dacă primesc autorizarea necesară, să neutralizeze ținta.
Ambele misiuni au fost la fel de solicitante
Întrebat care dintre cele două interceptări a fost mai dificilă, pilotul a spus că ambele au necesitat același nivel de concentrare.
Diferența a fost durata operațiunii.
Prima țintă a putut fi neutralizată mai repede, în timp ce urmărirea celei de-a doua drone a durat mai mult. Pilotul nu a prezentat detalii despre armamentul folosit, distanța de angajare sau manevrele executate.
Aceste informații au rămas protejate din motive operaționale.
Colegul de zbor i-a urmărit permanent traseul
Pilotul a subliniat că neutralizarea unei drone nu este rezultatul unei acțiuni individuale.
Colegul aflat în a doua aeronavă are rolul de a proteja pilotul care execută interceptarea, de a urmări spațiul din jur și de a contribui la identificarea țintei.
La misiuni participă și:
controlorii de interceptare;
operatorii sistemelor radar;
tehnicienii aeronavelor;
mecanicii;
personalul din centrele de comandă;
militarii care mențin serviciul de luptă permanent.
Pilotul a comparat această cooperare cu o mână ale cărei degete trebuie să lucreze împreună pentru ca pumnul să rămână strâns.
„Cooperarea înseamnă totul”, a fost mesajul său despre echipa implicată în misiuni.
Ce simte pilotul după aterizare
Militarul a explicat că echipajul rămâne concentrat până când avionul aterizează și ajunge în siguranță la bază.
Abia după oprirea aeronavei, piloții pot reconstitui misiunea și pot înțelege amploarea operațiunii la care au participat.
În aviația militară, termenul „misiune ALFA” desemnează o intervenție reală de poliție aeriană, nu un exercițiu sau un zbor obișnuit de antrenament.
Pilotul a spus că după aterizare echipajul își poate analiza deciziile și poate realiza ce a reușit să facă pentru apărarea spațiului aerian al României.
Aviația a fost „o chemare personală”
Pilotul a povestit că pasiunea pentru zbor a început după ce a citit cărți despre aviație și despre militarii români care au pilotat aeronave de luptă în generațiile anterioare.
Lecturile i-au trezit ceea ce aviatorii numesc „microbul aviației” și l-au determinat să urmeze pregătirea necesară pentru a deveni pilot militar.
El spune că aparatele de zbor sunt diferite față de cele folosite în urmă cu trei sau patru decenii, însă obiectivul a rămas același: protejarea cerului României.
Tinerilor care vor să urmeze aceeași carieră le-a transmis să își urmărească obiectivul și să nu accepte primul refuz drept un verdict definitiv.
Mesajul pilotului pentru români
Militarul a încercat să îi asigure pe oamenii care privesc incidentele aeriene de la frontieră că sistemul de apărare funcționează permanent.
„Nu sunt singuri”, a transmis pilotul.
El a explicat că echipajele și sistemele de supraveghere sunt active zi și noapte, inclusiv în weekenduri și în perioadele în care majoritatea populației se află la muncă sau în vacanță.
Avioanele militare nu sunt întotdeauna vizibile de la sol, însă piloții, radarele și centrele de comandă urmăresc permanent situația din spațiul aerian.
Cum s-a desfășurat misiunea din 25 iulie
Ministerul Apărării a anunțat că, în dimineața zilei de 25 iulie 2026, Rusia a continuat atacurile cu drone asupra unor obiective din Ucraina aflate în apropierea frontierei cu România.
La ora 06:21, sistemele radar românești au detectat un nou grup de drone la nord-vest de Insula Șerpilor.
Două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat la ora 06:42 din Baza 86 Aeriană pentru monitorizarea situației.
La ora 08:22, radarele au confirmat pătrunderea neautorizată a unei drone în spațiul aerian al României. Cele două aeronave au interceptat ținta și au doborât-o în condiții de siguranță.
Drona a căzut într-o zonă nelocuită, cu teren greu accesibil, la aproximativ zece kilometri vest-nord-vest de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea, potrivit comunicatului oficial al Ministerului Apărării.
Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Același pilot, aceeași aeronavă
MApN a precizat că pilotul care a doborât drona în 25 iulie participase și la misiunea din ziua precedentă.
Militarul s-a aflat la manșa aceleiași aeronave F-16 și a fost sprijinit de același coleg.
Cele două echipaje au aplicat procedurile pentru:
interceptarea țintei;
identificarea și urmărirea acesteia;
coordonarea cu centrele de comandă;
selectarea unui moment sigur pentru neutralizare;
evitarea punerii în pericol a populației.
Ministerul nu a publicat identitatea piloților și nici detalii tehnice despre mijloacele folosite pentru doborârea dronelor.
Zece militari au fost înaintați în grad
Trei ofițeri și șapte maiștri militari au fost înaintați în grad în mod excepțional pentru contribuția lor la misiunile de combatere a dronelor desfășurate în România și Lituania.
Ordinele au fost semnate de ministrul Apărării, Radu Miruță.
Potrivit comunicatului oficial MApN privind înaintările în grad, măsura i-a vizat nu doar pe piloți, ci și militari implicați în supraveghere, comandă, control și susținerea tehnică a aeronavelor.
Ministerul a subliniat că succesul unei asemenea operațiuni aparține întregului lanț militar, de la detectarea țintei și ridicarea avioanelor până la interceptare și revenirea în siguranță la bază.
