Peste 100.000 de persoane cer Parlamentului României să adopte o lege privind parteneriatul civil pentru cuplurile necăsătorite, indiferent dacă sunt heterosexuale sau formate din persoane de același sex. Inițiativa urmărește crearea unui cadru juridic pentru drepturile și obligațiile partenerilor, într-un domeniu în care relațiile de fapt nu oferă întotdeauna protecție suficientă în relația cu instituțiile statului.
Ce solicită petiția pentru parteneriat civil
Campania a fost lansată de Asociația MozaiQ și Alina Greavu, cunoscută ca Aluziva, împreună cu 93 de organizații ale societății civile. Inițiatorii cer Parlamentului să reia dezbaterea asupra unor proiecte legislative privind parteneriatul civil, depuse începând din 2019. Numărul de semnături și lista organizațiilor sunt prezentate pe pagina campaniei Declic.
Petiția este o solicitare publică adresată legislativului și nu modifică, prin ea însăși, statutul juridic al cuplurilor. Pentru ca parteneriatul civil să producă efecte juridice, ar fi necesară adoptarea, promulgarea și publicarea unei legi.
Ce ar putea reglementa parteneriatul civil
Parteneriatul civil este o formă distinctă de recunoaștere juridică a unei relații stabile între două persoane care nu sunt căsătorite. Drepturile și obligațiile concrete diferă de la un stat la altul și ar trebui stabilite printr-o lege românească.
O eventuală reglementare ar putea clarifica raporturile dintre parteneri în domenii precum:
- accesul la informații și vizite în spital;
- reprezentarea sau luarea unor decizii în situații medicale grave;
- bunurile dobândite în timpul vieții comune;
- moștenirea între parteneri;
- locuința comună și protecția persoanei care a contribuit la gospodărie;
- pensia de urmaș și alte prestații sociale, dacă legea ar prevedea aceste drepturi;
- eventuale obligații fiscale și de întreținere.
Acestea sunt domenii care ar trebui definite de Parlament, nu drepturi acordate prin semnarea petiției. Numai un act normativ ar putea stabili condițiile de înregistrare, efectele parteneriatului și obligațiile instituțiilor publice, ale instanțelor, spitalelor și autorităților fiscale.
Ce înseamnă pragul de 100.000 de semnături
Depășirea pragului de 100.000 de semnături transmite un semnal politic și social, dar nu obligă Parlamentul să adopte textul propus de inițiatori. Legislativul poate analiza solicitarea, poate modifica soluția juridică sau poate elabora un proiect diferit.
Menționarea unor proiecte legislative depuse începând din 2019 nu înseamnă că parteneriatul civil este deja reglementat. Până la adoptarea unei legi, semnăturile nu creează automat drepturi succesorale, medicale, patrimoniale sau sociale pentru cuplurile necăsătorite.
Prin urmare, diferența dintre petiție și lege rămâne esențială: petiția poate influența agenda publică și dezbaterea parlamentară, în timp ce doar actul normativ poate produce efecte juridice.
Ce a stabilit CEDO în cauza Buhuceanu
Dezbaterea are și o componentă juridică europeană. În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în cauza Buhuceanu și alții împotriva României, că lipsa unei forme de recunoaștere și protecție juridică pentru cuplurile de același sex a afectat dreptul la respectarea vieții private și de familie, potrivit relatării Digi24.
Hotărârea nu a impus României să legalizeze căsătoria între persoane de același sex. Distincția este importantă: problema analizată privește existența unei forme efective de recunoaștere și protecție juridică, fără ca instanța europeană să indice un singur model legislativ obligatoriu.
Analiza publicată de Contributors explică diferența dintre obligația de a asigura protecție juridică și interpretarea potrivit căreia România ar fi obligată automat să introducă mariajul între persoane de același sex.
Pentru legislația română, întrebarea este ce mecanism intern ar putea oferi cuplurilor de același sex un statut juridic efectiv. Parteneriatul civil este una dintre soluțiile discutate public, însă conținutul său ar depinde de textul adoptat de Parlament.
Modele europene diferite de recunoaștere
Experiența europeană arată că recunoașterea juridică a cuplurilor poate lua forme diferite. Clasificarea ILGA-Europe include atât state care permit căsătoria între persoane de același sex, cât și țări care oferă parteneriate civile sau alte mecanisme de recunoaștere. România este prezentată în categoria statelor fără un mecanism intern general de recunoaștere a cuplurilor de același sex, potrivit categoriei dedicate familiei din Rainbow Map.
În unele state europene, cuplurile de același sex pot încheia căsătorii. În altele, protecția este oferită prin parteneriate civile, ale căror drepturi și obligații nu sunt identice cu cele ale căsătoriei.
Letonia: parteneriat înregistrat
Letonia a introdus în 2024 posibilitatea înregistrării parteneriatelor pentru cuplurile de același sex. Cadrul descris de Reuters include drepturi privind vizitele la spital și anumite beneficii fiscale și sociale. Primul cuplu de același sex a înregistrat un astfel de parteneriat după intrarea în vigoare a legii.
Cehia: drepturi extinse fără căsătorie
În Cehia, parlamentarii au aprobat în 2024 extinderea drepturilor pentru cuplurile de același sex aflate într-un parteneriat civil, fără să legalizeze căsătoria între persoane de același sex, potrivit Reuters.
Exemplul ceh arată că recunoașterea juridică poate fi extinsă gradual și că parteneriatul civil poate avea un regim propriu, diferit de cel matrimonial.
Polonia: efecte ale căsătoriilor încheiate în străinătate
Polonia nu permite încheierea căsătoriei între persoane de același sex în dreptul intern. În același timp, deciziile instanțelor europene au generat obligații privind recunoașterea anumitor căsătorii încheiate în alte state membre ale Uniunii Europene, în contexte legate de libera circulație și de respectarea vieții de familie, potrivit AP News.
Acest exemplu trebuie separat de introducerea unei forme interne de parteneriat civil: recunoașterea unor efecte juridice transfrontaliere nu este același lucru cu instituirea unui mecanism național pentru cuplurile necăsătorite.
Ce ar trebui să clarifice o eventuală lege în România
O reglementare aplicabilă ar trebui să stabilească distinct condițiile de înregistrare, efectele patrimoniale, succesiunea, locuința comună, accesul la informații medicale, fiscalitatea și protecția socială.
Legea ar trebui să precizeze și relația dintre parteneriatul civil și căsătorie, pentru ca instituțiile să aplice un set clar și unitar de reguli. Pentru cuplurile heterosexuale necăsătorite, parteneriatul civil ar putea reprezenta o alternativă juridică la căsătorie. Pentru cuplurile de același sex, un asemenea cadru ar răspunde problemei recunoașterii juridice analizate de CEDO în cauza Buhuceanu.
Parlamentul poate actualiza propunerile menționate de campanie, poate formula un proiect nou sau poate menține cadrul actual. Până la adoptarea unei legi, petiția rămâne o formă de presiune publică și nu produce, prin ea însăși, drepturi juridice pentru parteneri.
