Patru barje, scufundate pentru salvarea reactorului de la Cernavodă

Patru barje încărcate cu piatră urmează să fie scufundate controlat miercuri, 5 august 2026, în Brațul Bala al Dunării. Autoritățile încearcă astfel să împingă mai multă apă spre Dunărea Veche și să ridice nivelul în zona Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, amenințată de debitul extrem de scăzut al fluviului.

Operațiunea este programată după ora 14:00 și reprezintă a doua intervenție majoră desfășurată în numai câteva zile. Prima a fost dislocarea prin explozie a stâncii Pârjoaia, acțiune pentru care au fost mobilizați militari și specialiști ai autorităților din domeniul apelor.

Miza este menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă, care produce aproximativ 680 MW și asigură în această perioadă o parte importantă din energia necesară României.

Barjele vor forma un obstacol în Brațul Bala

Două dintre barjele folosite au fost încărcate cu piatră provenită din zona stâncii Pârjoaia, iar alte două au fost aduse de la Galați.

Prin scufundarea lor controlată, autoritățile vor să reducă volumul de apă care se scurge prin Brațul Bala și să dirijeze o cantitate mai mare spre Dunărea Veche și Cernavodă.

Ținta anunțată de Administrația Națională „Apele Române” este o creștere a nivelului fluviului cu până la 10–12 centimetri în sectorul vizat. Instituția a avertizat că intervenția are un grad ridicat de complexitate și că rezultatul depinde de evoluția debitului Dunării.

Potrivit informațiilor publicate de HotNews, operațiunea este una fără precedent prin amploarea și urgența sa.

Explozia stâncii Pârjoaia a oprit temporar scăderea apei

Scufundarea barjelor vine după intervenția desfășurată la începutul săptămânii asupra stâncii Pârjoaia, o formațiune care influența distribuirea apei între Brațul Bala și Dunărea Veche.

O primă tentativă de dislocare nu a produs rezultatul dorit. Ulterior, formațiunea a fost aruncată în aer cu peste 100 de kilograme de explozibil, în cadrul unei acțiuni la care au participat peste 100 de militari.

După îndepărtarea stâncii, scăderea nivelului cu aproximativ doi centimetri pe zi a fost oprită, iar autoritățile au raportat ulterior o creștere ușoară, de aproximativ doi centimetri.

Efectul nu este însă suficient pentru a elimina riscul. Din acest motiv, barjele sunt folosite ca o nouă barieră artificială pentru redirecționarea apei.

Dunărea se apropie de minimul istoric din 1985

Criza a fost provocată de seceta severă instalată în întregul bazin al Dunării.

La 28 iulie 2026, debitul fluviului la intrarea în România era de aproximativ 1.650 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă.

Pentru 4 august, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estimase o scădere până în jurul valorii de 1.500 de metri cubi pe secundă. Nivelul este foarte apropiat de recordul negativ din 1985, când Dunărea a coborât la 1.400 de metri cubi pe secundă la intrarea în țară.

Administrația Națională „Apele Române” a anunțat că nu existau, la sfârșitul lunii iulie, indicii privind o îmbunătățire rapidă a situației. Ploile prognozate în amonte, inclusiv în Austria, nu erau considerate suficiente pentru a produce o creștere importantă pe sectorul românesc al fluviului.

Unitatea 1 este oprită, Unitatea 2 continuă să producă

În contextul scăderii nivelului apei, Unitatea 1 a Centralei Cernavodă a fost oprită, iar resursele disponibile au fost concentrate pentru menținerea Unității 2 în funcțiune.

Directorul centralei, Romeo Urjan, a declarat că reactorul rămas activ produce aproximativ 680 MW și că nu există, în acest moment, un scenariu care să impună oprirea sa imediată.

Conducerea centralei a precizat însă că exploatarea va continua numai atât timp cât parametrii tehnici și nivelul apei permit funcționarea în siguranță. Dacă limitele de securitate vor fi atinse, reactorul va fi oprit controlat.

Oprirea ambelor unități ar elimina din sistem aproximativ 20% din producția obișnuită de energie electrică a României, într-o perioadă în care hidrocentralele sunt afectate de secetă, iar producția fotovoltaică scade puternic după apus.

Paroșeni a fost repornită în plină criză energetică

Presiunea asupra sistemului energetic a determinat autoritățile să readucă în producție și Termocentrala Paroșeni.

Grupul energetic a fost repornit pe 3 august 2026, pentru a oferi energie controlabilă în orele în care producția din surse regenerabile nu poate acoperi consumul.

Reactivarea unei centrale vechi pe cărbune arată cât de limitate au devenit opțiunile disponibile. România se bazează în prezent pe producția nucleară rămasă la Cernavodă, pe termocentrale, pe importuri și pe energia regenerabilă, într-un moment în care seceta reduce și producția hidro.

Restricții pentru irigații și probleme pentru navigație

Nivelul scăzut al Dunării nu afectează numai producția de energie.

Pe sectorul Călărași–Cernavodă au fost menținute restricțiile de treapta a III-a pentru irigații. Apa poate fi furnizată cu debite reduse sau numai în anumite intervale orare.

Navigația este, de asemenea, îngreunată. Navele trebuie încărcate sub capacitatea maximă pentru a evita zonele cu adâncime redusă, iar bancurile de nisip și porțiunile puțin adânci devin tot mai greu de traversat.

Temperaturile ridicate și stagnarea apei pot favoriza și dezvoltarea algelor. Apele Române a transmis că fenomenul este monitorizat și că, până la finalul lunii iulie, nu existau restricții pentru alimentarea centralizată cu apă a populației.

📌 Citește și pe WoW Pulse:

Directorul Cernavodă: „Nu avem un scenariu negru”. Unitatea 2 produce 680 MW

Paroșeni revine în sistem în plină criză energetică

De ce contează această știre?

Scufundarea celor patru barje arată că situația de pe Dunăre a depășit faza măsurilor obișnuite. Autoritățile modifică temporar distribuția naturală a apei pentru a proteja producția nucleară de la Cernavodă.

Fiecare centimetru câștigat poate prelungi funcționarea Unității 2 și poate menține în sistem aproximativ 680 MW. Fără această energie, România ar trebui să compenseze prin termocentrale, importuri sau reducerea consumului în momentele de vârf.

Operațiunea nu rezolvă însă cauza crizei. Ea oferă un răgaz într-o perioadă în care Dunărea se apropie de minimul istoric din 1985, irigațiile sunt restricționate, navigația este îngreunată, iar sistemul energetic depinde tot mai mult de soluții de urgență.

Surse

• Administrația Națională „Apele Române” – informațiile oficiale privind operațiunea de pe Brațul Bala și evoluția debitului Dunării

• HotNews – programul operațiunii din 5 august și detaliile privind cele patru barje

• Digi24 – prognoza debitului și restricțiile aplicate pe sectorul Călărași–Cernavodă

• AGERPRES – evoluția secetei și măsurile pentru menținerea producției nucleare

• Nuclearelectrica – informații despre funcționarea și rolul unităților Centralei Cernavodă