ONU îl reconfirmă pe Türk, în ciuda SUA, Rusiei și Israelului

Volker Türk va conduce pentru încă patru ani instituția ONU responsabilă de monitorizarea drepturilor omului, după ce Adunarea Generală i-a reconfirmat mandatul cu o majoritate largă. Statele Unite, Rusia și Israelul s-au opus numirii, fiecare invocând motive diferite, însă 144 de țări au susținut propunerea secretarului general António Guterres.

Votul din 24 iulie 2026 a depășit limitele unei simple proceduri administrative. Disputa a scos la suprafață tensiunile tot mai mari dintre marile puteri și sistemul ONU pentru drepturile omului, dar și dezacordurile privind războaiele din Ucraina și Gaza, politicile americane de imigrație și modul în care sunt investigate abuzurile comise de guverne.

Potrivit rezultatului oficial consemnat de Adunarea Generală a ONU, reconfirmarea lui Türk a fost aprobată cu:

• 144 de voturi pentru;

• 10 voturi împotrivă;

• 13 abțineri.

Noul mandat începe pe 12 octombrie 2026 și se încheie pe 11 octombrie 2030.

Pe scurt

• Volker Türk a primit un al doilea mandat de patru ani;

• Statele Unite, Rusia și Israelul au condus opoziția față de reconfirmare;

• Washingtonul a cerut amânarea votului;

• Rusia a propus o prelungire de numai câteva luni;

• Uniunea Europeană, numeroase state africane și latino-americane, dar și China au votat pentru;

• Türk devine primul Înalt Comisar pentru Drepturile Omului care va exercita două mandate complete.

Cine este Volker Türk

Volker Türk este un jurist și diplomat austriac cu o carieră de mai multe decenii în cadrul Organizației Națiunilor Unite. El a preluat funcția de Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în octombrie 2022.

Înainte de această numire, Türk a ocupat mai multe poziții importante în sistemul ONU. A lucrat în misiuni internaționale, inclusiv în Kosovo, și a deținut funcții de conducere la Geneva și la sediul organizației din New York.

Ca Înalt Comisar, el conduce Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, cunoscut și sub abrevierea OHCHR. Instituția monitorizează încălcările drepturilor omului, publică rapoarte, oferă asistență statelor și atrage atenția asupra abuzurilor comise în conflicte, în centre de detenție sau prin politicile unor guverne.

Türk nu poate impune sancțiuni și nu poate obliga un stat să își schimbe legislația. Puterea funcției sale este în primul rând una diplomatică și publică: documentarea încălcărilor, presiunea internațională și sesizarea instituțiilor ONU.

Profilul oficial al Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului arată că Volker Türk și-a început mandatul la 17 octombrie 2022 și a lucrat anterior în numeroase structuri ale organizației.

Ce este ONU și cine a luat decizia

Organizația Națiunilor Unite a fost creată în 1945, după Al Doilea Război Mondial, cu obiectivul de a preveni noi conflicte majore și de a susține cooperarea internațională.

ONU are în prezent 193 de state membre și este formată din mai multe instituții, fiecare având atribuții diferite.

În cazul lui Volker Türk, decizia a fost luată de Adunarea Generală, organism în care fiecare stat membru are câte un vot. Aici nu există drept de veto, așa cum se întâmplă în Consiliul de Securitate.

Secretarul general António Guterres a propus reînnoirea mandatului, iar Adunarea Generală a fost chemată să aprobe sau să respingă numirea.

Funcția de Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a fost creată în 1993, prin Rezoluția 48/141. Regulile permit un mandat de patru ani și o singură reînnoire pentru încă patru ani. (UN Transcripts)

Statele Unite au încercat să amâne votul

Washingtonul nu s-a limitat la un vot negativ. Înaintea deciziei finale, delegația americană a cerut ca procedura să fie amânată până la sfârșitul săptămânii următoare, pentru consultări suplimentare.

Propunerea SUA a fost respinsă:

• 27 de state au susținut amânarea;

• 63 au votat împotrivă;

• 47 s-au abținut.

Reprezentantul american Jeff Bartos a acuzat conducerea ONU că a grăbit procedura și că a evitat o evaluare suficientă a candidatului.

El a avertizat că Statele Unite își pot reanaliza finanțarea, participarea și implicarea în instituțiile ONU dacă organizația continuă să funcționeze prin proceduri pe care Washingtonul le consideră lipsite de transparență. (Reuters)

Administrația americană îl criticase anterior pe Türk pentru pozițiile sale privind:

• politica de imigrație a Statelor Unite;

• decesele unor migranți aflați în custodia autorităților americane;

• operațiunile militare israeliene din Gaza;

• modul în care sistemul ONU tratează diferite state.

Türk ceruse investigații privind decesele din custodia autorităților pentru imigrație și criticase unele dintre măsurile administrației Trump.

Rusia a vrut un mandat mult mai scurt

Rusia a propus ca mandatul lui Türk să fie prelungit doar până la 31 decembrie 2026, nu până în 2030.

Argumentul Moscovei a fost că mandatul lui António Guterres se încheie la finalul anului 2026, iar viitorul secretar general ar trebui să aibă posibilitatea de a desemna conducerea instituțiilor importante ale ONU.

Propunerea Rusiei a primit:

• 19 voturi pentru;

• 71 împotrivă;

• 52 de abțineri.

După respingerea acesteia, delegația rusă a votat împotriva mandatului complet.

Moscova l-a acuzat pe Türk de părtinire și de formularea unor acuzații nefondate împotriva Rusiei. Înaltul Comisar a condamnat în repetate rânduri invazia rusă în Ucraina și a vorbit despre încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor omului. (UN Transcripts)

De ce s-a opus Israelul

Israelul a criticat ferm activitatea lui Volker Türk în legătură cu războiul din Gaza.

Înaltul Comisar a denunțat efectele operațiunilor militare asupra populației civile și a cerut investigarea posibilelor încălcări grave ale dreptului internațional.

Ministerul israelian de Externe a acuzat instituția condusă de Türk de părtinire împotriva Israelului și a susținut că alegerea unui nou Înalt Comisar ar fi trebuit lăsată în sarcina viitorului secretar general al ONU.

Israelul și Statele Unite au ajuns astfel la același vot negativ, însă criticile lor nu au fost identice cu cele ale Rusiei. Cele trei state s-au opus din motive legate de propriile relații tensionate cu Înaltul Comisar și de modul în care acesta le-a evaluat politicile sau acțiunile militare. (Reuters)

Cine a votat împotrivă

Zece state au respins prelungirea mandatului. Printre cele identificate în relatările publice și în reacțiile diplomatice s-au numărat:

• Statele Unite;

• Rusia;

• Israel;

• Coreea de Nord;

• Nicaragua;

• Mali.

Aceste țări nu au format o alianță politică în jurul lui Türk. Ele au avut motivații diferite, de la criticile privind procedura de numire până la dezacorduri directe cu rapoartele și declarațiile sale.

SUA au invocat lipsa de transparență și modul în care Türk a condus instituția. Rusia a reclamat părtinire și a cerut ca viitorul secretar general să facă alegerea. Israelul a denunțat pozițiile lui Türk privind Gaza.

De ce 144 de state l-au susținut

În ciuda criticilor, candidatura lui Volker Türk a primit sprijinul unei majorități clare.

Uniunea Europeană, numeroase state africane și latino-americane, precum și China au votat în favoarea prelungirii mandatului, potrivit Reuters.

Susținătorii lui Türk au invocat:

• experiența sa îndelungată în cadrul ONU;

• necesitatea continuității într-o perioadă cu numeroase conflicte;

• independența funcției față de marile puteri;

• respectarea procedurii stabilite în 1993;

• activitatea Oficiului ONU pentru documentarea abuzurilor.

Franța a declarat în timpul dezbaterilor că are încredere în capacitatea lui Türk de a conduce instituția și că secretarul general a acționat în limitele mandatului său.

Mexicul și Uruguayul au susținut, de asemenea, reînnoirea, argumentând că sistemul internațional pentru protejarea drepturilor omului are nevoie de stabilitate și continuitate. (UN Transcripts)

Purtătorul de cuvânt al ONU Stéphane Dujarric a respins acuzațiile privind încălcarea procedurilor. El a afirmat că Guterres a respectat rezoluția prin care a fost creată funcția și că au existat consultări cu statele membre și grupurile regionale. (AP News)

Un mandat fără precedent în istoria funcției

Prin votul din 24 iulie, Volker Türk devine primul Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului care va exercita două mandate complete de câte patru ani de la crearea postului, în 1993.

Precedentul a fost folosit de adversarii săi pentru a cere mai multă dezbatere. Susținătorii au răspuns că regulile permit explicit o singură reînnoire și că experiența acumulată de Türk justifică menținerea sa în funcție.

Noul mandat îl va obliga să gestioneze dosare care împart profund comunitatea internațională: războaiele din Ucraina și Gaza, situația drepturilor omului în China, politicile privind migrația și presiunile tot mai mari exercitate asupra instituțiilor ONU.

Surse

• Adunarea Generală a ONU – ședința și rezultatele voturilor din 24 iulie 2026

• ONU – reconfirmarea lui Volker Türk și dezbaterile din Adunarea Generală

• OHCHR – profilul oficial al lui Volker Türk

• Reuters – votul pentru prelungirea mandatului și reacțiile statelor

• Associated Press – opoziția SUA, Rusiei și Israelului