Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Noul Cod al urbanismului schimbă regulile construcțiilor ilegale
Parlamentul a adoptat noul Cod al urbanismului, care introduce măsuri mai dure împotriva construcțiilor ilegale, contribuții pentru infrastructură și proceduri administrative mai rapide, înainte de promulgare.
Parlamentul a adoptat noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, o lege amplă care promite mai puțină birocrație, sancțiuni mai rapide împotriva construcțiilor ilegale și o contribuție mai mare a dezvoltatorilor la infrastructura publică.
Proiectul, început în 2023, a fost adoptat de Camera Deputaților în calitate de for decizional și a fost trimis la promulgare. Asta înseamnă că noile reguli nu se aplică încă automat: legea trebuie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial, iar unele prevederi vor necesita norme de aplicare. Traseul legislativ este confirmat de Camera Deputaților. (Camera Deputaților)
Deputatul de Cluj Radu Moisin susține că 22 dintre amendamentele pe care le-a inițiat din 2023 au fost incluse în forma finală. Printre acestea se numără instrumente pentru oprirea șantierelor ilegale, taxa de echipare a teritoriului, simplificarea unor proiecte publice și obligații noi pentru organizarea șantierelor.
Construcțiile ilegale ar putea fi oprite din prima zi
Una dintre cele mai importante schimbări privește șantierele începute fără autorizație sau cu încălcarea autorizației.
În prezent, autoritățile locale pot constata contravenția și pot dispune oprirea lucrărilor, dar intervenția efectivă pe o proprietate privată poate deveni dificilă dacă beneficiarul ignoră măsura și continuă construcția.
Noul Cod introduce instrumente suplimentare. Autoritatea ar putea:
interzice accesul persoanelor pe șantier;
aplica sigilii sau semne distinctive;
cere deconectarea utilităților folosite pentru organizarea șantierului;
permite accesul doar pentru desființarea lucrărilor neautorizate.
Forma adoptată prevede explicit posibilitatea blocării accesului și a deconectării utilităților de șantier, potrivit raportului final al Comisiei pentru administrație publică.
Diferența față de trecut este trecerea de la o simplă decizie administrativă la măsuri fizice care pot împiedica continuarea lucrărilor.
Aceasta poate fi utilă în cazurile în care o construcție ilegală avansează rapid și produce efecte greu de reparat: afectarea vecinilor, punerea în pericol a unei clădiri, ocuparea unui spațiu sau apariția unor locuințe care ulterior generează probleme sociale.
Ruperea sigiliilor și continuarea lucrărilor vor avea consecințe mai dure
Noul Cod consolidează și regimul sancționator.
Radu Moisin afirmă că vor fi sancționate expres:
continuarea lucrărilor după dispunerea opririi;
ruperea sigiliilor sau a semnelor aplicate legal;
începerea lucrărilor înaintea clarificării documentației tehnice;
nerespectarea măsurilor de deconectare a utilităților.
Poliția Locală ar urma să primească atribuții extinse inclusiv pentru situațiile în care destinația unei construcții este schimbată fără respectarea legii.
Avantajul este că autoritățile nu mai trebuie să aștepte finalizarea imobilului pentru a reacționa. Riscul apare însă la aplicare: măsurile trebuie dispuse pe baza unor constatări clare și trebuie să poată fi contestate rapid, pentru a evita abuzurile sau blocarea unor lucrări legale din cauza unor interpretări administrative.
Dezvoltatorii ar urma să contribuie la drumuri și utilități
O altă noutate este taxa locală de echipare a teritoriului.
Consiliile locale și județene vor putea institui o taxă destinată exclusiv infrastructurii necesare noilor dezvoltări. Aceasta poate fi aplicată în zone reglementate prin PUZ, mai ales când terenurile trec din extravilan în intravilan, își schimbă funcțiunea sau primesc indicatori urbanistici care permit construcții mai ample. Prevederea apare în forma finală a Codului publicată de Parlament.
Practic, dezvoltatorul care ridică un cartier nou ar putea contribui la finanțarea:
străzilor și trotuarelor;
rețelelor de apă și canalizare;
transportului public;
școlilor și serviciilor publice;
spațiilor verzi și infrastructurii sociale.
Până acum, în numeroase cazuri, locuințele erau construite înaintea infrastructurii, iar primăria trebuia ulterior să suporte din bugetul local costurile drumurilor, iluminatului sau extinderii utilităților.
Partea bună este că investiția privată ar veni împreună cu o contribuție la dezvoltarea zonei. Partea sensibilă este stabilirea taxei: dacă nivelul este prea ridicat sau calculat netransparent, costul poate fi transferat în prețul locuințelor.
Proiectele publice ar putea scăpa de blocajele cadastrale
Codul simplifică autorizarea unor lucrări mari de infrastructură.
Pentru poduri, căi ferate, traversări ale cursurilor de apă și lucrări de gospodărire a apelor, autorizația de construire va putea fi emisă pentru mai multe imobile fără obligația identificării fiecăruia prin număr cadastral. Amendamentul este atribuit în raportul parlamentar deputatului Radu Moisin.
În vechiul sistem, o lucrare publică putea fi întârziată de:
parcele cu acte neactualizate;
succesiuni nerezolvate;
diferențe între situația din teren și cadastru;
identificarea lentă a tuturor proprietăților traversate.
Noua regulă poate accelera autorizarea proiectului, dar nu elimină drepturile proprietarilor și nici obligațiile privind despăgubirea sau exproprierea. Simplificarea privește procedura de autorizare, nu transferul automat al proprietății.
Avizele ar urma să circule mai repede
Forma adoptată introduce termene și obligații mai clare pentru instituțiile care emit avize.
Avizele și acordurile trebuie transmise electronic beneficiarului în ziua eliberării. Dacă este cerută reconfirmarea și soluția tehnică nu s-a schimbat, instituția are la dispoziție maximum cinci zile lucrătoare. În lipsa unui răspuns, reconfirmarea poate fi considerată acordată, cu excepțiile prevăzute de lege.
Aceasta poate reduce situațiile în care un proiect stă luni întregi pentru un document deja emis.
Totuși, avizarea tacită nu se aplică automat tuturor instituțiilor și tuturor situațiilor. Unele avize legate de securitate, patrimoniu sau alte domenii sensibile rămân supuse unor proceduri speciale.
Șantierele vor trebui să spele roțile mașinilor
Noul Cod introduce și o obligație vizibilă pentru locuitorii orașelor: proiectul de organizare de șantier trebuie să includă o rampă pentru spălarea autovehiculelor.
Aceasta va trebui amenajată pe o platformă betonată, cu sistem de colectare a apei și racord la canalizare sau la o soluție autorizată. Prevederea apare în documentul adoptat de Parlament.
Măsura urmărește reducerea:
noroiului adus pe carosabil;
prafului produs în jurul șantierelor;
deteriorării drumurilor;
disconfortului creat comunităților din apropiere.
Este o regulă simplă, dar cu efect direct în orașele cu sute de șantiere simultane. Eficiența ei va depinde însă de controale: o rampă desenată în proiect, dar nefolosită în realitate, nu schimbă nimic.
Mai puțină birocrație nu înseamnă mai puține reguli
Mesajul politic al legii este „mai puțină birocrație”, dar Codul nu elimină obligațiile privind urbanismul, calitatea construcțiilor, protecția mediului sau patrimoniul.
El încearcă mai degrabă să:
unească reguli răspândite în mai multe acte normative;
clarifice cine emite documentele;
reducă interpretările diferite între primării;
introducă proceduri electronice;
delimiteze mai precis răspunderea autorităților și a beneficiarilor.
Pentru cetățean, avantajul ar trebui să fie o procedură mai previzibilă. Pentru administrație, avantajul este o bază legală mai clară pentru intervenție.
Ce se schimbă pentru proprietari și dezvoltatori
Pentru proprietarul care construiește legal, Codul promite un traseu mai clar și termene mai predictibile.
Pentru dezvoltatorii mari, apar însă responsabilități suplimentare:
contribuții la infrastructura necesară proiectelor;
obligații mai stricte de organizare a șantierului;
sancțiuni mai ferme dacă lucrările continuă ilegal;
reguli mai clare privind documentațiile urbanistice.
Pentru cei care construiesc fără autorizație, riscul crește semnificativ: șantierul nu va mai putea continua la fel de ușor doar pentru că se află pe proprietate privată.
Clujul ar putea folosi rapid noile instrumente
Radu Moisin afirmă că amendamentele au fost dezvoltate împreună cu specialiști ai Primăriei Cluj-Napoca, primarul Emil Boc și viceprimarul Dan Tarcea.
Pentru Cluj, două prevederi sunt deosebit de importante:
taxa de echipare a teritoriului, într-un oraș în care zonele rezidențiale s-au extins uneori mai repede decât drumurile și școlile;
instrumentele împotriva șantierelor ilegale, într-o piață imobiliară cu investiții mari și presiune constantă asupra terenurilor.
Aplicarea nu va fi însă identică în toate orașele. Consiliile locale vor trebui să adopte hotărâri, proceduri și niveluri de taxare, iar personalul de control trebuie pregătit pentru noile atribuții.
Ce urmează înainte ca legea să producă efecte
Codul a fost trimis la promulgare, dar procesul nu este încheiat.
Înainte de intrarea în vigoare pot urma:
promulgarea de către președinte;
o cerere de reexaminare;
o sesizare a Curții Constituționale;
publicarea în Monitorul Oficial;
adoptarea normelor și procedurilor secundare.
Prin urmare, formularea corectă este că Parlamentul a adoptat aceste reguli, nu că toate pot fi deja aplicate de primării.
💡 WoW Pulse | De ce contează această știre?
Noul Cod schimbă raportul dintre dezvoltatori, administrație și comunitate.
Primăriile primesc instrumente mai puternice pentru a opri construcțiile ilegale, iar dezvoltatorii pot fi obligați să contribuie la drumurile și utilitățile necesare noilor cartiere.
Pentru cetățeni, beneficiile pot însemna mai puțin noroi în jurul șantierelor, proiecte publice autorizate mai repede și mai puține blocuri ridicate fără infrastructură. Dar legea va conta numai dacă regulile sunt aplicate transparent, egal și fără abuzuri.
