Japonia pregătește trimiterea unei delegații în Groenlanda pentru a evalua posibilitatea extragerii de pământuri rare, într-un nou episod al cursei globale pentru resurse strategice. Informația a fost relatată de Nikkei și preluată de Reuters, care notează că vizita ar urma să aibă loc în vara lui 2026. (reuters.com)
Miza este uriașă: pământurile rare sunt esențiale pentru mașini electrice, turbine eoliene, electronice, semiconductori și tehnologii de apărare. Întrebarea devine tot mai apăsată pentru marile economii: cine controlează materialele viitorului?
Japonia caută alternative la China
Potrivit Reuters, delegația japoneză ar urma să includă oficiali din Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei, reprezentanți ai companiilor de trading și ai Japan Organization for Metals and Energy Security. Aceștia ar urma să discute cu oficiali locali din Groenlanda despre potențialul de extracție. (reuters.com)
Investing.com, care citează Reuters și Nikkei, confirmă că Japonia se uită spre Groenlanda pentru a-și securiza surse alternative de pământuri rare, într-un moment în care lanțurile de aprovizionare sunt tot mai tensionate. (investing.com)
Groenlanda devine teren strategic
Groenlanda, teritoriu autonom danez, atrage interes internațional datorită poziției sale și resurselor minerale. Reuters notează că insula a devenit un punct de interes geopolitic, inclusiv după ce, la începutul anului, interesul exprimat de președintele SUA pentru achiziționarea Groenlandei a provocat îngrijorări printre aliații NATO. (reuters.com)
Pentru Japonia, problema nu este doar economică. Este o chestiune de securitate industrială. O economie care produce automobile, electronice, baterii și echipamente avansate nu își permite să depindă de o singură sursă pentru materiale critice.
China rămâne nodul dur al lanțului global
Contextul este presiunea tot mai mare asupra aprovizionării cu minerale critice din China. Reuters a relatat pe 10 iunie 2026 că un grup de business american a avertizat că unele minerale critice din China au devenit „aproape imposibil de obținut”, din cauza controalelor la export și a întârzierilor de licențiere. (reuters.com)
Același raport arată că 76% dintre companiile afectate caută sau trec deja spre furnizori non-chinezi. Printre materialele greu de obținut sunt menționate magneții pe bază de samariu-cobalt, ytriul și cadmiul, folosite în industrii avansate, inclusiv aerospațială și apărare. (reuters.com)
De ce contează pentru Europa și România
Pentru Europa, cursa pentru pământuri rare este o problemă directă de competitivitate. Mașinile electrice, energia verde, industria electronică și infrastructura digitală depind de materiale care nu pot fi înlocuite ușor. Dacă accesul devine scump, lent sau politic, costurile se propagă rapid în industrie.
România nu extrage la scară mare aceste materiale, dar este legată de lanțurile europene de producție. Orice blocaj la nivel global poate afecta prețurile, investițiile, industria auto, componentele electronice și proiectele energetice. Într-o economie conectată, lipsa unui material critic în Asia sau Arctica poate ajunge să se simtă în fabrici, transport și facturi.
Aurul tehnologiei nu mai e doar metal
Pământurile rare au devenit noul aur al economiei tehnologice. Nu strălucesc în vitrine, dar intră în motoare, turbine, senzori, baterii, sisteme electronice și echipamente industriale. De aceea, Japonia se uită spre Groenlanda, SUA încearcă să reducă dependența de China, iar Europa caută să nu rămână prinsă între marii jucători.
Vizita pregătită de Tokyo arată că lupta pentru resurse nu mai este doar despre petrol și gaze. Viitorul se negociază acum în jurul mineralelor fără de care tehnologia modernă nu poate funcționa.
