China a lansat luni, 6 iulie 2026, la ora 12:01, ora Chinei, o rachetă balistică cu rază lungă de acțiune de pe un submarin cu propulsie nucleară, într-o zonă din Pacificul de Sud. Beijingul a prezentat operațiunea drept un test militar anual, fără o țintă specifică. Australia, Noua Zeelandă și Japonia au criticat însă lansarea, invocând lipsa de transparență, notificarea transmisă într-un interval scurt și extinderea activităților militare chineze în Pacific.
China a anunțat că racheta a căzut în „apele desemnate” din Oceanul Pacific. Nu au fost comunicate public modelul rachetei, raza exactă, coordonatele lansării sau punctul precis al căderii.
Ce a anunțat Beijingul despre test
Potrivit relatării despre comunicarea agenției de stat Xinhua, racheta a fost lansată de pe un submarin nuclear al marinei chineze și a ajuns într-o zonă maritimă desemnată din Pacific. Beijingul nu a prezentat operațiunea ca pe un atac și a precizat că nu a fost vizată o țintă anume.
Informațiile privind lansarea și reacțiile statelor din regiune au fost relatate de Al Jazeera, care citează agențiile AP și Reuters.
Formularea oficială chineză descrie testul ca pe o activitate militară planificată. Pentru Australia, Noua Zeelandă și Japonia, însă, natura balistică a lansării și folosirea unei platforme submarine au ridicat întrebări privind predictibilitatea și nivelul de informare oferit statelor din Pacific.
Cronologia notificărilor și a reacțiilor regionale
Australia a confirmat că fusese notificată înaintea lansării. Noua Zeelandă a transmis că a primit informația cu doar câteva ore înainte, în timp ce Japonia a anunțat că fusese informată despre test și că îi ceruse Beijingului să își reconsidere planul.
Diferențele dintre aceste reacții nu țin doar de existența notificării, ci și de momentul în care ea a fost transmisă și de implicațiile unei lansări balistice într-o zonă maritimă îndepărtată de teritoriul continental chinez.
Australia califică lansarea drept „destabilizatoare”
Ministrul australian de externe, Penny Wong, a calificat acțiunea drept „destabilizatoare” pentru regiune. Declarația a fost făcută la Suva, în Fiji, iar Wong a legat testul de dezvoltarea rapidă a capacităților militare chineze.
„Acumularea militară” a Chinei nu este însoțită de nivelul de transparență și de reasigurările privind intențiile Beijingului pe care statele din regiune le așteaptă, a transmis Penny Wong.
Poziția Australiei a pus accentul pe decalajul perceput dintre extinderea capacităților militare ale Chinei și informațiile furnizate statelor din regiune. Critica nu a prezentat lansarea ca pe un atac, ci ca pe o evoluție care poate afecta stabilitatea și încrederea regională.
Noua Zeelandă contestă folosirea Pacificului de Sud
Ministrul neozeelandez de externe, Winston Peters, a descris testul drept o evoluție „nedorită și îngrijorătoare”. Reacția Wellingtonului a vizat atât notificarea transmisă cu puține ore înainte, cât și alegerea Pacificului de Sud pentru testarea unei capabilități balistice.
Peters a spus că Noua Zeelandă și vecinii săi din Pacific nu au interes ca Pacificul de Sud să fie folosit de China ca zonă de testare pentru capabilități balistice.
Prin această poziție, Wellingtonul a contestat ideea că activitatea poate fi evaluată exclusiv ca un exercițiu militar anual. Pentru Noua Zeelandă, miza ține și de rolul Pacificului de Sud ca spațiu regional în care statele doresc să evite transformarea apelor lor într-o zonă de testare pentru marile puteri.
Japonia a avertizat asupra resturilor
Guvernul japonez și-a exprimat „îngrijorarea gravă” față de intensificarea activităților militare chineze. Tokyo a anunțat că fusese notificat cu privire la test și că solicitase Beijingului să renunțe la lansare.
Garda de coastă japoneză fusese informată că unele resturi ar putea ajunge în zona economică exclusivă a Japoniei. Această informare indica o posibilitate legată de traiectoria resturilor și nu confirma că acestea au ajuns efectiv în zona economică exclusivă japoneză.
Elementul a amplificat preocupările Japoniei privind siguranța maritimă și predictibilitatea activităților militare chineze în Pacific.
De ce contează lansarea de pe un submarin
O rachetă balistică lansată de pe un submarin folosește o platformă mobilă, capabilă să opereze la distanță de teritoriul continental. În acest caz, faptul că lansarea a avut loc de pe un submarin cu propulsie nucleară a atras atenția asupra dimensiunii maritime a activităților militare ale Chinei.
Testul a combinat două elemente sensibile pentru statele din regiune: o rachetă descrisă ca având rază lungă de acțiune și o lansare efectuată în Pacificul de Sud. Beijingul a insistat că nu a existat o țintă anume, însă Australia, Noua Zeelandă și Japonia au evaluat operațiunea prin prisma transparenței, a notificării și a efectului asupra predictibilității regionale.
Prin urmare, disputa regională nu privește doar caracterul de rutină invocat de China. Ea privește și condițiile în care o lansare balistică de pe o platformă submarină poate fi desfășurată într-un spațiu maritim urmărit atent de statele din Pacific.
