Israelul și Libanul au acceptat, la 3 iunie 2026, un cadru negociat cu medierea Statelor Unite pentru reducerea confruntărilor din sudul Libanului. Înțelegerea nu este un tratat de pace și nu echivalează cu o încetare permanentă și efectivă a focului: Hezbollah a respins formula, iar Israelul a anunțat pe 4 iunie că își va continua operațiunile dacă identifică amenințări de securitate.
Ce statut are cadrul negociat
Relatările publicate pe 3 iunie descriu înțelegerea drept un cadru de securitate acceptat de guvernele Israelului și Libanului, cu sprijinul Washingtonului. Această acceptare politică nu reprezintă un acord final de pace și nici nu implică automat participarea tuturor actorilor militari implicați.
Prin „Liban” este desemnată poziția guvernului libanez. Hezbollah, gruparea armată activă în conflict, a susținut că nu a participat direct la negocieri și nu a acceptat formula. Prin urmare, înțelegerea dintre cele două guverne nu creează, în mod automat, o obligație de încetare a focului pentru Hezbollah. (Axios)
Termenii privind oprirea atacurilor și reducerea confruntărilor trebuie astfel înțeleși ca obiective ale cadrului negociat. Ei nu dovedesc, prin ei înșiși, că ostilitățile au încetat efectiv și permanent pe teren.
Ce măsuri sunt asociate înțelegerii
Relatările Reuters și AP leagă de cadrul negociat mai multe măsuri pentru sudul Libanului:
- oprirea atacurilor dintre Israel și Hezbollah;
- retragerea combatanților Hezbollah din anumite zone din sudul Libanului;
- preluarea controlului asupra zonelor de frontieră de către Armata Libaneză;
- crearea unor zone fără grupări armate non-statale;
- continuarea negocierilor pentru stabilizarea situației de securitate. (Reuters)
Aceste elemente indică un mecanism de dezescaladare și o posibilă redistribuire a responsabilităților de securitate către instituțiile libaneze. Aplicarea lor ar presupune însă retrageri, respectarea zonelor convenite și exercitarea efectivă a controlului de către Armata Libaneză.
Pozițiile Israelului, Libanului și Hezbollah
Israelul
Israelul a acceptat cadrul la nivel guvernamental, dar nu a anunțat renunțarea la operațiunile militare în cazul unor riscuri pe care le atribuie Hezbollah. La 4 iunie, ministrul israelian al apărării a declarat că operațiunile în Liban vor continua atât timp cât Israelul consideră că există amenințări de securitate. (Reuters)
Guvernul libanez
Guvernul Libanului s-a regăsit printre părțile care au acceptat formula negociată cu sprijin american. Cadrul asociat înțelegerii atribuie Armatei Libaneze un rol central în zonele de frontieră și în limitarea prezenței grupărilor armate non-statale.
Acest rol este esențial pentru aplicare, deoarece acceptarea politică a cadrului trebuie transformată în control efectiv asupra terenului și în respectarea măsurilor convenite.
Hezbollah
Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a respins înțelegerea și a susținut că aceasta favorizează Israelul. El a transmis că gruparea nu va accepta un aranjament care nu prevede retragerea completă a trupelor israeliene din sudul Libanului. (AP News)
Hezbollah a mai afirmat că nu a fost implicat direct în negocieri. Poziția grupării arată că aceasta nu consideră că este obligată să respecte o formulă negociată fără participarea sa. (AP News)
De ce nu poate fi considerată o încetare efectivă a focului
Cronologia anunțurilor evidențiază diferența dintre acordul politic și aplicarea militară. Pe 3 iunie, informațiile publice indicau acceptarea cadrului de către guvernele Israelului și Libanului și opoziția Hezbollah. Pe 4 iunie, declarațiile Israelului au arătat că operațiunile nu erau excluse atunci când erau invocate riscuri de securitate. (Axios; Reuters)
Disputa centrală privește atât participarea la negociere, cât și ordinea aplicării măsurilor. Hezbollah solicită retragerea completă a trupelor israeliene, în timp ce Israelul leagă oprirea operațiunilor de eliminarea amenințărilor pe care le atribuie grupării.
În aceste condiții, cadrul anunțat la 3 iunie putea fi descris, la 4 iunie 2026, drept un aranjament de dezescaladare acceptat de guvernele Israelului și Libanului și susținut de Statele Unite. Nu putea fi însă prezentat drept pace definitivă sau încetare permanentă a focului, deoarece Hezbollah îl respingea, iar Israelul își rezerva dreptul de a continua operațiunile.
