La 3 iunie 2026, Israelul și guvernul libanez au anunțat sprijinul pentru un cadru de încetare a ostilităților negociat cu implicarea Statelor Unite. Până la 7 iunie, însă, luptele continuau, Hezbollah respingea formula, iar premierul Benjamin Netanyahu declara că nu exista încă un acord efectiv în vigoare cu Libanul.
Prin urmare, „armistițiul” desemna un cadru politic susținut de două guverne, nu o încetare a focului acceptată de toate părțile și aplicată uniform pe teren.
Ce au anunțat Israelul și Libanul pe 3 iunie
Israelul și guvernul libanez au comunicat că susțin implementarea unei formule negociate cu sprijinul Statelor Unite. Obiectivul era oprirea ostilităților și instituirea unor măsuri de securitate în sudul Libanului. Reuters
Condițiile relatate în legătură cu formula includeau oprirea atacurilor Hezbollah și retragerea combatanților grupării la nord de râul Litani. Aceste măsuri ar fi redus prezența militară a Hezbollah în apropierea frontierei și ar fi acordat armatei libaneze un rol mai important în sud. Ele erau însă condiții raportate ale cadrului, nu dovada că toate părțile le acceptaseră. Reuters
Anunțul din 3 iunie a exprimat, astfel, o susținere politică pentru implementarea unei formule. Nu a confirmat nici acceptarea militară de către toate formațiunile implicate, nici oprirea atacurilor.
De ce susținerea politică nu a produs automat o încetare a focului
Guvernul de la Beirut putea sprijini o înțelegere diplomatică, însă aplicarea ei depindea de deciziile actorilor militari de pe teren. Hezbollah a respins formula și a afirmat că nu participase la negocieri.
Obiecțiile grupării vizau în special lipsa unor garanții privind retragerea Israelului. În aceste condiții, susținerea acordului de către guvernul libanez nu echivala cu asumarea obligațiilor militare de către Hezbollah. Reuters
Diferența dintre pozițiile guvernelor și cele ale actorilor înarmați a devenit elementul central al crizei. Israelul și guvernul libanez susțineau cadrul, în timp ce Hezbollah nu îl recunoștea ca rezultat al unor negocieri la care să fi participat. The Guardian
Operațiunile israeliene au continuat
Lovituri israeliene au fost raportate în sudul Libanului înainte și după anunțul din 3 iunie. Israelul și-a justificat operațiunile prin existența unei amenințări asociate Hezbollah și prin necesitatea de a împiedica activitățile grupării în apropierea frontierei. Reuters
La 4 iunie, ministrul israelian al apărării a declarat că operațiunile în Liban vor continua, în pofida anunțului privind armistițiul. Poziția indica faptul că Israelul nu considera cadrul suficient pentru suspendarea acțiunilor militare pe care le lega de amenințările Hezbollah. Reuters
Această evoluție a separat obiectivul diplomatic de realitatea de securitate: formula urmărea încetarea ostilităților, dar Israelul își păstra posibilitatea de a continua operațiunile împotriva amenințărilor pe care le atribuia Hezbollah.
Declarația lui Netanyahu a contestat existența unui acord în vigoare
La 6 iunie, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că nu exista atunci un acord în vigoare cu Libanul și că operațiunile militare continuau. Afirmația a pus sub semnul întrebării interpretarea anunțului făcut pe 3 iunie. Middle East Monitor
Diferența de formulare era importantă: comunicarea inițială vorbea despre susținerea implementării unui cadru, în timp ce Netanyahu nega existența unui acord efectiv în vigoare. În acest context, termenii nu erau echivalenți:
- cadrul politic desemna formula susținută de Israel și guvernul libanez;
- încetarea ostilităților era obiectivul urmărit prin acea formulă;
- acordul efectiv ar fi presupus acceptarea obligațiilor și respectarea lor pe teren.
Moartea militarilor libanezi a complicat aplicarea formulei
Loviturile israeliene din 6 iunie în sudul Libanului au ucis nouă persoane, inclusiv trei membri ai armatei libaneze. Autoritățile de la Beirut au condamnat atacul și au susținut că acesta subminează eforturile diplomatice de stabilizare. AP News
Israelul a afirmat că operațiunea a vizat o amenințare asociată Hezbollah și că armata libaneză nu a fost ținta intenționată. Relatările despre moartea celor trei militari au complicat însă relația cu Beirutul, deoarece armata libaneză era unul dintre actorii statali relevanți pentru aplicarea măsurilor de securitate în sud. New York Post
Retragerea combatanților Hezbollah la nord de râul Litani ar fi presupus o prezență mai clară a statului libanez în sud și o delimitare a responsabilităților dintre guvern, armată și gruparea armată. Uciderea unor militari libanezi a afectat direct unul dintre actorii care ar fi trebuit să contribuie la controlul zonei.
Legătura cu tensiunile dintre Israel, Iran și Statele Unite
Criza din Liban s-a desfășurat pe fondul tensiunilor dintre Israel, Iran și Statele Unite. Iranul este principalul susținător al Hezbollah, iar reducerea atacurilor din Liban a fost asociată cu eforturile regionale și cu discuțiile privind un posibil acord cu Teheranul. Reuters
Dimensiunea regională a crescut miza politică a formulei, dar nu a rezolvat problema imediată a implementării. Sprijinul diplomatic al guvernelor nu era suficient pentru o încetare a focului aplicată uniform atât timp cât Hezbollah respingea condițiile, iar Israelul continua operațiunile.
Care era situația la 7 iunie 2026
- Israelul și guvernul libanez susțineau un cadru negociat cu sprijinul Statelor Unite;
- formula urmărea încetarea ostilităților și instituirea unor măsuri de securitate în sudul Libanului;
- condițiile relatate includeau oprirea atacurilor Hezbollah și retragerea combatanților la nord de râul Litani;
- Hezbollah respingea formula și afirma că nu participase la negocieri;
- Israelul continua operațiunile în sudul Libanului;
- Benjamin Netanyahu declara că nu exista încă un acord efectiv în vigoare cu Libanul;
- loviturile din 6 iunie uciseseră nouă persoane, inclusiv trei membri ai armatei libaneze.
La 7 iunie, formula anunțată pe 3 iunie nu putea fi descrisă drept o încetare a focului confirmată de toate părțile și respectată pe teren. Statutul ei rămânea contestat de continuarea operațiunilor, de respingerea formulei de către Hezbollah și de declarația premierului israelian privind inexistența unui acord în vigoare.
