Curtea Constituțională analizează joi, 16 iulie 2026, conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale din sistemul judiciar. În centrul disputei se află o factură estimată la 4,8 miliarde de lei, cu un impact potențial uriaș asupra bugetului de stat.
Sesizarea a fost formulată de premierul Ilie Bolojan, care acuză instanța supremă că ar fi intrat pe terenul puterii executive, cerând alocarea unor fonduri și efectuarea unei rectificări bugetare. Înalta Curte respinge acuzațiile și susține că demersul său urmărește plata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
Subiectul figurează pe agenda ședinței CCR din 16 iulie, potrivit informațiilor publicate de News.ro și AGERPRES. (News.ro)
De unde vine factura de 4,8 miliarde de lei
Conflictul a început după ce Înalta Curte a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să pună la dispoziție fondurile necesare pentru achitarea unor drepturi salariale restante ale magistraților și ale altor angajați din Justiție.
Aceste sume provin din majorări salariale recunoscute retroactiv prin hotărâri judecătorești. La 5 mai 2026, Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata, inclusiv printr-o rectificare bugetară. Dosarul a ajuns ulterior în recurs. (AGERPRES)
Premierul a indicat o valoare de 4,8 miliarde de lei, în care ar intra restanțele și penalitățile aferente. Potrivit explicațiilor prezentate de Ilie Bolojan, hotărârea primei instanțe prevedea și penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, echivalentul a aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, în situația neexecutării obligațiilor în condițiile stabilite de instanță. (News.ro)
Valoarea de 4,8 miliarde de lei este însă o estimare aflată în dispută, nu o sumă stabilită definitiv printr-o hotărâre care să fi încheiat toate căile de atac.
Guvernul acuză o ingerință în buget
Poziția Executivului este că instanțele pot interpreta și aplica legea, dar nu pot decide modul concret în care sunt împărțiți banii din bugetul general consolidat.
Ilie Bolojan susține că elaborarea bugetului, rectificările și alocările din Fondul de rezervă sunt atribuții ale Guvernului și Parlamentului. În opinia sa, obligarea Executivului să direcționeze o sumă atât de mare către un singur sector ar afecta echilibrul bugetar și ar reprezenta o ingerință în activitatea puterii executive. (HotNews.ro)
CCR trebuie să stabilească dacă a existat într-adevăr un conflict juridic de natură constituțională și dacă una dintre autorități și-a depășit atribuțiile.
Curtea Constituțională nu este chemată să recalculeze drepturile salariale individuale, ci să traseze limita dintre obligația instanțelor de a proteja drepturile recunoscute prin lege și responsabilitatea Guvernului de a administra bugetul public.
Înalta Curte denunță presiuni asupra Justiției
ÎCCJ a reacționat dur după anunțarea sesizării CCR. Instanța supremă a susținut că este fără precedent ca una dintre părțile unui proces aflat încă pe rol să acuze public instanța de depășirea competențelor înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive.
Conducerea Înaltei Curți consideră că declarațiile Guvernului pot afecta independența Justiției și încrederea cetățenilor că procesele sunt soluționate exclusiv pe baza legii și a argumentelor prezentate în sala de judecată. (HotNews.ro)
ÎCCJ afirmă că demersul său privește punerea în executare a unor drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești, nu preluarea controlului asupra politicii bugetare.
Cine va suporta în final această factură?
În cazul în care obligațiile de plată vor rămâne definitive, banii vor trebui asigurați din bugetul public. Asta poate însemna o rectificare bugetară, redistribuirea unor fonduri, reducerea altor cheltuieli sau acoperirea necesarului prin împrumuturi.
Cine va suporta în final această factură? În termeni practici, costul ar ajunge indirect la contribuabili, însă efectul concret va depinde de suma confirmată definitiv, de calendarul plăților și de soluțiile bugetare adoptate de Guvern.
Miza este cu atât mai mare cu cât România se află în procedură europeană de deficit excesiv. Comisia Europeană estima în mai 2026 că deficitul public al țării ar urma să ajungă la 6,2% din PIB în 2026, mult peste pragul european de 3%, în pofida măsurilor de consolidare fiscală. (Economy and Finance)
O obligație suplimentară de ordinul miliardelor de lei ar reduce spațiul disponibil pentru alte cheltuieli publice și ar putea complica atingerea țintelor de deficit.
Două decizii, la interval de o săptămână
Hotărârea CCR privind conflictul constituțional este distinctă de procesul în care Înalta Curte solicită efectiv plata restanțelor.
După termenul din 9 iulie, ÎCCJ a amânat pentru 23 iulie 2026 pronunțarea în recursul împotriva hotărârii Curții de Apel București. Astfel, verdictul constituțional și soluția din procesul privind plata banilor pot influența separat modul în care disputa va fi rezolvată. (AGERPRES)
