Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Mihai Tudose acuză Guvernul interimar: ce spune legea despre cele 45 de zile
Mihai Tudose susține că miniștrii interimari din Guvernul Bolojan și-au depășit mandatul legal de 45 de zile, într-un moment în care România funcționează de luni întregi fără un cabinet cu puteri depline.
Mihai Tudose lansează un atac dur la adresa Guvernului condus interimar de Ilie Bolojan și susține că miniștrii care au preluat temporar portofoliile lăsate vacante de PSD și-au depășit mandatul legal de 45 de zile. Problema apare într-un moment critic: România se află de peste trei luni fără un Guvern cu puteri depline, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, iar partidele nu au reușit nici până pe 12 august să construiască o nouă majoritate stabilă. (Reuters)
Președintele Consiliului Național al PSD merge însă mai departe decât simpla constatare a expirării interimatului. Tudose pune sub semnul întrebării inclusiv legalitatea actelor semnate ulterior de miniștrii interimari și de secretarii de stat cărora aceștia le-au delegat atribuții.
Legea îi oferă argumente serioase în privința limitei de 45 de zile. În schimb, afirmația că toate actele adoptate după expirarea perioadei sunt automat „nule de drept” este mult mai dificil de susținut în termeni absoluți: legalitatea fiecărui act poate ajunge să fie stabilită de instanță, iar situația unui Guvern demis are și o reglementare constituțională distinctă. (Legislație)
Tudose: „Din ziua 46 nu mai e valabil”
În mesajul publicat miercuri, Mihai Tudose compară interimatul ministerial cu un abonament care expiră.
„Atât Constituția, cât și Codul Administrativ prevăd foarte clar că perioada de interimat a unui ministru este de maxim 45 de zile. O fi bine, o fi rău... așa zice legea!”, a scris Mihai Tudose.
Fostul premier continuă:
„Este ca și cum ai un abonament la tren/autobuz etc. cu valabilitate 45 de zile de la data emiterii. Din ziua 46 nu mai e valabil.”
Tudose susține că România are în prezent miniștri interimari cărora le-a expirat perioada legală și extinde problema și asupra secretarilor de stat din ministerele respective. Declarațiile sale au fost confirmate de News.ro, care a preluat mesajul publicat de liderul PSD. (News.ro)
„Avem miniștri interimari cărora le-a expirat mandatul de 45 de zile. Apoi avem secretarii de stat din acele ministere conduse de «interimari expirați»/blatiști”, afirmă Tudose.
El susține că, odată cu expirarea mandatului ministrului care a delegat anumite atribuții, apare și problema competenței celor care le exercită în continuare.
Atacul direct la Ilie Bolojan și Ministerul Energiei
Tudose îl indică în mod explicit pe Ilie Bolojan, care figurează și în prezent pe site-ul Guvernului drept prim-ministru și ministru interimar al Energiei. (Guvernul României)
„Începând cu ministrul interimar al Energiei: Bolojan Ilie... Blatistu' șef dat jos din tren acu' 90 de zile și care are și biletul de intrare/de Șef la Energie expirat de 45 de zile”, a scris Tudose.
Președintele Nicușor Dan a semnat la sfârșitul lunii aprilie decretele prin care portofoliile abandonate după retragerea miniștrilor PSD au fost preluate interimar de alți membri ai Cabinetului. Decretele au fost publicate în Monitorul Oficial pe 27 aprilie. Ilie Bolojan a preluat atunci interimar Ministerul Energiei. (Președinția României)
De aici rezultă și problema ridicată acum de PSD: perioada constituțională de 45 de zile pentru aceste interimate s-a încheiat în luna iunie.
Are dreptate Mihai Tudose? Ce spune Constituția
În privința limitei de 45 de zile pentru interimatul individual al unui ministru, Tudose are un argument juridic solid.
Articolul 107 din Constituția României reglementează interimatul și stabilește că acesta poate fi exercitat pentru o perioadă de cel mult 45 de zile. Norma este aplicabilă și celorlalți membri ai Guvernului atunci când un portofoliu rămâne temporar fără titular. (Legislație)
Curtea Constituțională a analizat în trecut această problemă și a arătat, de asemenea, că termenul constituțional incident pentru interimatul unui ministru este de 45 de zile. (Legislație)
Așadar, afirmația lui Tudose că un ministru nu poate rămâne pur și simplu interimar pe termen nelimitat este susținută de textul Constituției.
Lucrurile devin însă mai complicate atunci când întrebarea este ce se întâmplă după expirarea celor 45 de zile și ce efect au actele semnate ulterior.
💡 WoW Pulse | Verdict juridic
Limita de 45 de zile pentru un interimat ministerial există explicit. În schimb, de aici nu rezultă automat că orice document semnat în ziua 46 devine, prin simplul fapt al trecerii timpului, „nul de drept”. Competența autorității, natura actului, delegările existente și regimul special al unui Guvern demis pot fi analizate separat, iar anularea sau suspendarea unor acte administrative revine instanțelor.
Guvern demis și ministru interimar nu sunt exact același lucru
Aici apare nuanța esențială.
Constituția stabilește separat ce se întâmplă cu întregul Guvern după ce acesta este demis. Cabinetul nu dispare în ziua adoptării moțiunii de cenzură, ci continuă să funcționeze până când membrii noului Guvern depun jurământul, însă cu atribuții limitate.
Reuters relata chiar în 5 mai, după adoptarea moțiunii, că Ilie Bolojan urma să rămână la conducerea unui cabinet cu puteri limitate până la învestirea unui succesor. (Reuters)
Un fost judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, explica în iunie că situația juridică este neobișnuită tocmai pentru că norma celor 45 de zile și regula continuității unui Guvern demis se suprapun.
„Constituția prevede clar că interimatul durează 45 de zile. Dar Constituția nu stabilește nicăieri ce se întâmplă după aceste 45 de zile”, declara fostul judecător CCR pentru Digi24. (Digi24)
El sublinia că un Guvern demis trebuie, în același timp, să rămână în funcție până la instalarea noului Cabinet.
Această distincție face ca situația actuală să nu poată fi redusă juridic la formula „au trecut 45 de zile, deci nu mai există Guvern”.
Chiar Guvernul susține că miniștrii săi nu sunt toți „interimari”
Executivul a formulat public o interpretare diferită de cea folosită de PSD.
Într-o conferință oficială de presă, Dragoș Pîslaru a insistat asupra distincției dintre un Guvern demis, aflat în interimat, și statutul fiecărui ministru:
„Poziția miniștrilor din Guvernul Bolojan nu este poziția de miniștri interimari. (...) Guvernul este interimar, miniștrii nu sunt interimari.”
El a precizat că miniștrii titulari își păstrează competențele de administrare a propriilor portofolii, în timp ce Guvernul demis are restricții privind promovarea unor politici publice noi. (Guvernul României)
Această explicație nu rezolvă însă situația miniștrilor care au preluat efectiv alte portofolii ca interimari, după retragerea PSD. Pentru aceștia există decrete explicite de desemnare ca miniștri interimari și limita constituțională de 45 de zile rămâne centrul disputei juridice. (Președinția României)
Sunt toate actele semnate după 45 de zile „nule de drept”?
Aici afirmația lui Tudose trebuie prezentată ca poziție politică și juridică a liderului PSD, nu ca o concluzie definitivă.
Tudose întreabă:
„Nu cumva toate, dar toooaate, actele semnate de miniștrii interimari și de către secretarii de stat din acele ministere sunt semnate de 45 de zile de niște oameni care «nu prea» mai aveau dreptul/competența să o facă... deci nule de drept?”
Există deja procese care arată că problema nu este teoretică.
PSD a contestat în instanță mai multe hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan, susținând că Executivul demis și-a depășit competențele. La sfârșitul lunii iulie, Curtea de Apel București a dispus suspendarea executării a șase hotărâri de Guvern, până la judecarea acțiunilor pe fond. (Știrile ProTV)
Suspendarea unui act nu este însă același lucru cu anularea definitivă a acestuia și nici nu demonstrează automat că toate actele semnate în aceeași perioadă sunt nule.
Prin urmare, Tudose indică o vulnerabilitate juridică reală, confirmată inclusiv de litigiile deja deschise, dar formula potrivit căreia toate actele sunt automat „nule de drept” este mai categorică decât ceea ce poate fi stabilit în acest moment.
România, de peste trei luni fără un Guvern cu puteri depline
Disputa juridică apare pe fundalul unei crize politice care se prelungește.
Guvernul Bolojan a căzut pe 5 mai 2026, când moțiunea de cenzură a primit 281 de voturi, peste cele 233 necesare. Cabinetul fusese deja slăbit după retragerea PSD din coaliție, iar Reuters anticipa încă de atunci negocieri dificile pentru formarea unei noi majorități. (Reuters)
La 12 august au trecut 99 de zile de la căderea Guvernului.
România nu este fără Executiv în sens instituțional — Cabinetul Bolojan continuă să administreze treburile curente — dar este de peste trei luni fără un Guvern care să fi primit un nou vot de încredere al Parlamentului și care să aibă plenitudinea atribuțiilor politice.
Iar negocierile nu au produs încă o formulă care să poată fi transformată într-o majoritate clară.
PSD, PNL, USR și UDMR încă nu găsesc formula
Blocajul principal rămâne aritmetica parlamentară și lipsa de încredere dintre partide.
PSD încearcă să construiască o majoritate în jurul lui Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au discutat în ultimele luni formule alternative și l-au avut ca propunere pentru funcția de premier pe Siegfried Mureșan. Discuțiile au produs mai multe scenarii — guvern minoritar, guvern de „armistițiu”, rotativă sau cabinet cu profil tehnocrat — fără ca vreunul să obțină până acum susținerea necesară. (tvrinfo.ro)
Pe 28 iulie, Sorin Grindeanu recunoștea că nu avea încă majoritatea de 233 de voturi necesară pentru învestirea Guvernului. El estima atunci că formarea unui Cabinet cu puteri depline înainte de 15 august este dificilă. (Digi24)
Negocierile au continuat.
UDMR deschide o ușă pentru Grindeanu, dar nu există încă un acord
Cea mai recentă mișcare importantă a venit din partea UDMR.
Kelemen Hunor a declarat pe 11 august că formațiunea sa ar putea discuta susținerea lui Sorin Grindeanu dacă acesta va fi desemnat de președintele Nicușor Dan.
„În politică, vrei, nu vrei, contează și mărimea”, a spus liderul UDMR, referindu-se la numărul de mandate deținut de PSD. (Digi24)
Dar Kelemen a pus și o limită clară: până la o desemnare făcută de președinte, UDMR rămâne alături de PNL și USR și de propunerea acestora, Siegfried Mureșan.
„Până când președintele nu desemnează un premier, eu de aici nu mă mișc”, a spus Kelemen Hunor. (HotNews.ro)
Așadar, există semnale de flexibilizare, dar nu există încă o înțelegere politică finală pentru un Guvern Grindeanu.
📌 Citește și pe WoW Pulse
Criza politică începe să se transforme într-o problemă de funcționare a statului
După mai bine de trei luni, disputa nu mai privește doar numele viitorului premier.
Un Guvern demis are competențe mai restrânse decât unul învestit de Parlament. În paralel, expirarea celor 45 de zile pentru unele interimate ministeriale a generat litigii, iar unele acte adoptate de Cabinet au fost deja suspendate de instanță. (Știrile ProTV)
Presiunea este cu atât mai mare cu cât România trebuie să adopte reforme și acte necesare pentru PNRR. Reuters avertiza încă de la căderea Guvernului că instabilitatea politică poate afecta accesul la fondurile europene și procesul de reducere a deficitului bugetar. (Reuters)
Parlamentul a fost chemat inclusiv în sesiuni extraordinare pentru adoptarea unor proiecte urgente, în timp ce Executivul demis continuă administrarea curentă.
Atacul lui Mihai Tudose pune astfel reflectorul pe una dintre consecințele cele mai delicate ale blocajului: cu cât partidele amână formarea unui Guvern cu puteri depline, cu atât cresc disputele privind limitele în care Cabinetul Bolojan și miniștrii săi pot lua decizii.
Constituția îi dă lui Tudose dreptate asupra unui punct esențial — interimatul individual al unui ministru este limitat la 45 de zile. Dar nu permite concluzia simplă că România a rămas automat fără autorități executive sau că toate actele semnate ulterior sunt, fără o analiză juridică, nule.
Între timp, problema politică rămâne nerezolvată: la peste trei luni de la moțiunea de cenzură, partidele continuă negocierile, Sorin Grindeanu încearcă să adune voturile necesare, UDMR lasă deschisă posibilitatea unei înțelegeri, iar președintele Nicușor Dan nu are încă în față o formulă politică despre care să fie clar că poate trece de Parlament.
Surse
Constituția României / Portalul Legislativ – art. 107 și regimul interimatului ministerial. (Legislație)
Administrația Prezidențială – decretele privind desemnarea miniștrilor interimari după retragerea PSD. (Președinția României)
Reuters – căderea Guvernului Bolojan și statutul Cabinetului după moțiunea de cenzură. (Reuters)
News.ro – declarațiile integrale relevante ale lui Mihai Tudose din 12 august. (News.ro)
Agerpres / Digi24 – litigiile privind hotărârile Guvernului și evoluția negocierilor pentru un nou Cabinet. (AGERPRES)
