Merz cere tăierea a 400 de miliarde din bugetul UE

Cancelarul german Friedrich Merz cere reducerea cu câteva sute de miliarde de euro a viitorului buget al Uniunii Europene. Berlinul consideră că propunerea Comisiei Europene, de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, este prea mare și nu poate fi susținută de statele membre în forma actuală.

Germania a avansat o reducere de aproximativ 400 de miliarde de euro, ceea ce ar coborî bugetul european spre 1.600 de miliarde de euro. Chiar și după această tăiere, planul ar rămâne cu aproximativ 27% peste bugetul actual, potrivit unui document intern al guvernului german consultat de Reuters. (reuters.com)

Miza este uriașă: din acest buget sunt plătite subvențiile fermierilor, autostrăzile și căile ferate construite cu fonduri europene, programele Erasmus, cercetarea, apărarea, protecția frontierelor și sprijinul acordat Ucrainei.

Pe scurt

• Comisia Europeană propune aproape 2.000 de miliarde de euro pentru 2028–2034;

• Germania cere o reducere de aproximativ 400 de miliarde de euro;

• Merz vrea economii în toate marile categorii de cheltuieli;

• Berlinul se opune creșterii puternice a contribuțiilor naționale;

• Germania este cel mai mare contributor net la bugetul UE;

• acordul final necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre;

• reducerea poate afecta agricultura, coeziunea, cercetarea, apărarea și sprijinul extern.

Despre ce buget este vorba

Disputa privește Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.

Acesta nu este bugetul unui singur an, ci planul financiar pe șapte ani al Uniunii. El stabilește limitele și prioritățile în care vor fi cheltuiți banii europeni.

Comisia Europeană a propus în iulie 2025 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut mediu al Uniunii în perioada respectivă. Suma este exprimată în prețuri curente și include efectul estimat al inflației. La prețurile anului 2025, valoarea este de aproximativ 1.760 de miliarde de euro. (Comisia Europeană) (European Commission)

Actualul cadru financiar, pentru 2021–2027, este de aproximativ 1.300 de miliarde de euro, fără a confunda această sumă cu programul temporar de redresare NextGenerationEU.

Ce a cerut Friedrich Merz

În timpul unei vizite la Dublin, cancelarul german a declarat că propunerea Comisiei trebuie redusă „în toate domeniile”, iar economiile trebuie să ajungă la câteva sute de miliarde de euro.

„Avem nevoie de o propunere de buget cu reduceri în toate domeniile, care să însumeze câteva sute de miliarde de euro.”

Poziția publică a cancelarului confirmă documentul guvernamental german în care Berlinul solicita o tăiere de aproximativ 400 de miliarde de euro și avertiza că bugetul este „nesustenabil” în forma actuală. (Reuters, Euractiv) (reuters.com)

Merz a criticat și intenția de a crea aproximativ 2.500 de noi posturi în instituțiile europene. El susține că Bruxellesul trebuie să reducă birocrația, nu să își mărească aparatul administrativ.

De ce Germania vrea un buget mai mic

Germania este cea mai mare economie a Uniunii Europene și cel mai important contributor net la bugetul comun. Asta înseamnă că plătește la Bruxelles mai mult decât primește înapoi direct prin programe și fonduri.

Berlinul estimează că propunerea Comisiei ar putea împinge contribuția anuală a Germaniei la peste 50 de miliarde de euro.

Guvernul german invocă trei motive principale:

Presiunea asupra bugetului național. Germania finanțează deja investiții mari în infrastructură și apărare, iar economia sa a trecut printr-o perioadă de creștere slabă.

Creșterea prea rapidă a cheltuielilor europene. Berlinul consideră că Bruxellesul adaugă programe și responsabilități fără să renunțe suficient la prioritățile mai vechi.

Riscul unor taxe europene suplimentare. Comisia propune noi surse de venit, inclusiv contribuții legate de companii, emisii, tutun și deșeuri electronice. Merz se opune unei noi poveri asupra întreprinderilor într-un moment în care UE încearcă să devină mai competitivă.

Ce face UE cu aproape 2.000 de miliarde de euro

Propunerea nu înseamnă că Bruxellesul păstrează banii pentru propria administrație. Cea mai mare parte se întoarce în statele membre prin proiecte, subvenții și programe.

Agricultură și dezvoltare regională

Aproape jumătate din buget ar urma să susțină oamenii, regiunile și comunitățile. Aici intră:

• plățile și subvențiile pentru fermieri;

• dezvoltarea rurală;

• infrastructura regională;

• reducerea diferențelor dintre regiunile bogate și cele mai slab dezvoltate;

• programele sociale și de ocupare a forței de muncă.

Pentru România, această zonă este esențială. Din fondurile de coeziune și agricultură sunt finanțate drumuri, apă și canalizare, modernizarea comunităților, sprijinul pentru ferme și numeroase investiții locale.

Cercetare și competitivitate

Comisia propune un nou Fond European pentru Competitivitate și 175 de miliarde de euro pentru Horizon Europe.

Banii ar urma să susțină:

• tehnologii digitale;

• inteligență artificială;

• energie curată;

• sănătate și biotehnologie;

• industria de apărare;

• proiecte spațiale;

• dezvoltarea companiilor europene.

Apărare și securitate

Aproximativ 131 de miliarde de euro sunt prevăzute pentru apărare, securitate și spațiu, de cinci ori mai mult decât în actualul cadru financiar.

UE vrea să finanțeze producția industrială de apărare, mobilitatea militară, infrastructura cu utilizare dublă și securitatea cibernetică.

Frontiere și migrație

Bugetul pentru gestionarea migrației și protejarea frontierelor externe ar urma să ajungă la 34 de miliarde de euro, de aproximativ trei ori mai mult decât în perioada precedentă.

Fondurile sunt destinate Frontex, echipării polițiilor de frontieră, sistemelor de supraveghere și aplicării Pactului european privind migrația și azilul.

Sprijin extern și Ucraina

Comisia propune un instrument „Europa Globală” de 200 de miliarde de euro pentru politica externă, extindere, parteneriate și ajutor acordat statelor candidate.

Separat, până la 100 de miliarde de euro ar putea fi mobilizate pentru Ucraina între 2028 și 2034. (Comisia Europeană) (European Commission)

Erasmus, educație și cultură

Bugetul continuă să finanțeze schimburile Erasmus, pregătirea profesională, competențele digitale, proiectele culturale, presa independentă și organizațiile societății civile.

De ce este bugetul atât de mare

Comisia Europeană susține că suma este justificată de numărul mai mare de crize și responsabilități pe care UE trebuie să le gestioneze simultan:

• războiul din Ucraina;

• securitatea și apărarea europeană;

• competiția economică cu Statele Unite și China;

• tranziția energetică;

• migrația;

• dezastrele naturale;

• dezvoltarea regiunilor mai sărace;

• rambursarea împrumuturilor contractate pentru programul post-pandemie.

Bugetul reprezintă aproximativ 1,26% din venitul național brut al UE, astfel că, raportat la dimensiunea economiei europene, Comisia îl consideră consistent, dar nu excesiv. Autoritățile europene argumentează și că proiectele comune pot fi mai eficiente decât 27 de programe naționale separate. (Consiliul UE) (Consilium)

Cine susține Germania și cine se opune

Germania este sprijinită de alte state care plătesc la bugetul UE mai mult decât primesc, între care Țările de Jos, Suedia și Danemarca.

De partea cealaltă se află statele beneficiare nete, în special din centrul și estul Europei, care se tem că reducerile vor lovi tocmai fondurile de coeziune și agricultură.

Disputa este complicată și de prioritățile diferite:

• Franța apără subvențiile agricole;

• statele estice vor fonduri de coeziune și securitate;

• țările din sud cer sprijin pentru migrație;

• Parlamentul European cere mai mulți bani pentru cercetare și investiții;

• Germania și statele „frugale” cer limitarea contribuțiilor naționale.

O tăiere de 400 de miliarde ar afecta toate programele

Merz nu a prezentat încă o listă completă a programelor care trebuie reduse. El spune însă că economiile trebuie făcute în toate domeniile, ceea ce poate pune presiune pe agricultură, dezvoltare regională, cercetare, Erasmus, apărare și politica externă.

Cancelarul cere în același timp ca bugetul să fie reorganizat în jurul competitivității și securității. Asta poate însemna nu doar un buget total mai mic, ci și mutarea banilor din programele tradiționale către apărare, tehnologie și industrie.

Decizia finală trebuie adoptată în unanimitate de toate cele 27 de state membre, cu acordul Parlamentului European. Opoziția Germaniei este decisivă: fără votul Berlinului, cadrul financiar pentru 2028–2034 nu poate intra în vigoare. (reuters.com)

Surse

• Reuters – Germania cere reducerea cu 400 de miliarde de euro

• Comisia Europeană – propunerea oficială pentru bugetul 2028–2034

• Consiliul Uniunii Europene – structura și negocierea bugetului

• Știripesurse – declarațiile cancelarului Friedrich Merz