Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Maia Sandu: Rusia trimite intenționat drone în Republica Moldova
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că o parte dintre dronele rusești care pătrund în spațiul aerian al țării ajung acolo intenționat , în timp ce altele ar putea devia accidental.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că o parte dintre dronele rusești care pătrund în spațiul aerian al țării ajung acolo intenționat, în timp ce altele ar putea devia accidental. Declarația a fost făcută luni, 17 august 2026, după o nouă serie de incidente aeriene în regiune. Șefa statului a invocat și cazurile înregistrate în România și Polonia și a susținut că traiectoria aparatelor poate indica dacă incursiunea a fost deliberată. (Digi24)
Mesajul schimbă accentul pus de Chișinău asupra acestor incidente: problema nu mai este prezentată doar ca un efect colateral al războiului din Ucraina, ci și ca o posibilă acțiune deliberată a Rusiei. Sandu consideră însă că măsurile diplomatice, inclusiv expulzarea reprezentantului Moscovei, nu ar fi suficiente pentru oprirea incursiunilor și indică sprijinirea Ucrainei drept răspunsul cu efect real. (moldova1.md)
Maia Sandu: unele drone ajung intenționat
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, unde Maia Sandu a fost întrebată dacă incursiunile reprezintă accidente sau dacă Rusia testează capacitatea de reacție a Republicii Moldova și a statelor vecine.
„Eu cred că unele ajung din întâmplare şi altele ajung pentru că sunt trimise”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a arătat că situația nu se limitează la Republica Moldova și a făcut referire explicită la România și Polonia. Potrivit acesteia, analiza traiectoriei poate oferi indicii despre caracterul intenționat sau accidental al unei incursiuni. (Digi24)
Indiferent de cauză, Sandu subliniază că pătrunderea aparatelor în spațiul aerian moldovean reprezintă atât o încălcare a suveranității țării, cât și un risc pentru populație.
Responsabilitatea, afirmă președinta, revine Federației Ruse, în contextul războiului declanșat împotriva Ucrainei. (Digi24)
💡 WoW Pulse | Ce susține concret Maia Sandu?
Președinta Republicii Moldova nu afirmă că fiecare dronă care ajunge în spațiul aerian moldovean este trimisă deliberat acolo. Ea face o distincție între aparatele care ar devia accidental și cele despre care consideră, pe baza traiectoriei, că sunt direcționate intenționat. Afirmația privind intenția Rusiei reprezintă evaluarea președintei moldovene și nu o concluzie tehnică independentă pentru fiecare incident.
O dronă a traversat Moldova timp de 18 minute înainte de a ajunge în România
Declarația Maiei Sandu vine după un incident produs în dimineața zilei de 16 august 2026.
Potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Apărării de la Chișinău și citate de presa moldoveană, o dronă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova în jurul orei 04:30, venind dinspre Ucraina.
Aparatul ar fi rămas aproximativ 18 minute în spațiul aerian moldovean, după care și-a continuat traseul spre Galați. Autoritățile moldovene au identificat drona drept un aparat de tip Shahed-136/Geran-2. (Digi24)
Drona a fost ulterior doborâtă în România, în jurul orei 05:00, de un avion al forțelor aeriene spaniole, potrivit informațiilor prezentate de autoritățile de la Chișinău. (Digi24)
Incidentul are o relevanță suplimentară pentru Republica Moldova deoarece demonstrează cât de rapid poate traversa un aparat fără pilot teritoriul unei țări aflate imediat lângă zona de război, înainte de a ajunge în spațiul aerian al unui stat NATO.
Un alt aparat a explodat în raionul Ștefan Vodă
Situația de securitate s-a complicat din nou luni, 17 august. Un obiect aerian a pătruns în spațiul Republicii Moldova, iar ulterior a fost raportată o explozie în apropierea localității Talmaza, din raionul Ștefan Vodă, în sud-estul țării.
Incidentul s-a produs la numai câteva zile după un alt eveniment în aceeași zonă, potrivit relatărilor din presa moldoveană și ucraineană. (UA.NEWS)
Seria de incidente explică de ce declarațiile Maiei Sandu depășesc problema strict diplomatică. Pentru Chișinău, fiecare asemenea incursiune ridică simultan probleme privind securitatea populației, supravegherea spațiului aerian și capacitatea unui stat mic, care nu este membru NATO, de a reacționa la amenințări provenite din războiul de la graniță.
Maia Sandu nu vede expulzarea reprezentantului Rusiei ca soluție
În interviul acordat Radio Moldova, președinta a fost întrebată și despre posibilitatea unor măsuri diplomatice mai dure împotriva Moscovei, inclusiv expulzarea lui Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău.
Sandu nu a exclus posibilitatea unei asemenea decizii, dar a pus sub semnul întrebării efectul ei practic asupra incursiunilor aeriene.
„Credeţi că asta este o metodă care va opri Rusia din acţiunile sale? Nu cred”, a declarat Maia Sandu. (Digi24)
Aceeași logică este aplicată de șefa statului și notelor diplomatice de protest. În evaluarea sa, demersurile diplomatice pot transmite poziția oficială a Chișinăului, dar nu au determinat Moscova să își modifice comportamentul.
Sprijinul pentru Ucraina, indicat drept răspunsul cu efect real
Maia Sandu susține că măsura cu cele mai mari șanse de a reduce amenințarea este consolidarea sprijinului acordat Ucrainei.
„Cele mai importante lucruri care pot fi făcute pentru ca să oprim aceste drone şi în Republica Moldova, şi în Ucraina, şi peste tot este ca să ajutăm Ucraina”, a spus președinta. (Digi24)
Poziția sa pornește de la ideea că incursiunile aeriene din Republica Moldova, România sau alte state din regiune sunt o consecință directă a operațiunilor militare ruse împotriva Ucrainei și, prin urmare, diminuarea capacității Moscovei de a continua războiul ar reduce și riscul unor asemenea incidente.
Sandu a precizat că Republica Moldova poate continua să transmită proteste diplomatice sau să expulzeze reprezentanți ruși, însă consideră că aceste decizii nu modifică în sine politica Kremlinului. (Digi24)
România și Polonia, invocate în avertismentul președintei
Referirea explicită la România și Polonia plasează problema Republicii Moldova într-un context regional mai larg.
În România, autoritățile au gestionat în ultimii ani mai multe incidente provocate de drone asociate atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene din apropierea Dunării. La 29 mai 2026, Președinția Republicii Moldova a condamnat inclusiv incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, calificându-l drept o „violare gravă a spațiului aerian românesc”. (Președinția Republicii Moldova)
Mai recent, autoritățile poloneze au avertizat asupra riscului ca Rusia să utilizeze inclusiv drone ucrainene capturate pentru provocări în statele NATO de pe flancul estic, România fiind menționată printre țările expuse unui asemenea scenariu. (Digi24)
Pentru Republica Moldova, diferența esențială este statutul său de țară neutră și nemembră NATO. Incidentele repetate arată însă că neutralitatea juridică nu împiedică efectele războiului din Ucraina să ajungă în spațiul său aerian.
De la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, în Republica Moldova au fost raportate zeci de incidente cu drone, iar frecvența lor a crescut în ultima perioadă. (Digi24)
Astfel, avertismentul formulat de Maia Sandu pe 17 august adaugă o distincție importantă în poziția publică a Chișinăului: autoritățile nu consideră că toate incursiunile sunt neapărat deliberate, dar președinta afirmă că unele dintre ele sunt intenționate, iar traiectoria aparatelor reprezintă unul dintre elementele pe care își bazează această evaluare.
