Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Legea salarizării, amânată în PNRR. Grindeanu invocă bugetul
Sorin Grindeanu spune că reforma salarizării a fost amânată în PNRR deoarece bugetul nu putea susține simultan noua lege a pensiilor și majorările din sectorul public.
Noua lege a salarizării din sectorul public a fost amânată în cadrul PNRR deoarece aplicarea ei simultan cu reforma pensiilor ar fi pus o presiune prea mare asupra bugetului României, susține președintele PSD, Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat afirmă că decizia a fost luată de întreaga coaliție aflată atunci la guvernare, care a ales să prioritizeze legea pensiilor și să mute reforma salarizării de la cererea de plată nr. 3 la cererea de plată nr. 6. (Digi24)
Explicațiile vin într-un moment sensibil: proiectul noii legi a salarizării rămâne un dosar important pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar disputele politice se concentrează acum atât asupra responsabilității pentru întârzieri, cât și asupra costului pe care viitoarea grilă de salarizare îl poate avea pentru finanțele publice.
Grindeanu: bugetul nu putea susține simultan pensiile și salariile
Sorin Grindeanu a declarat joi, 13 august 2026, că decizia de amânare datează din perioada Guvernului Nicolae Ciucă și a fost acceptată de partidele coaliției de atunci. Reforma salarizării trebuia inițial legată de cererea de plată nr. 3, dar jalonul a fost transferat ulterior către cererea de plată nr. 6. (Digi24)
Motivul invocat acum de liderul PSD este unul bugetar: România nu și-ar fi permis să suporte în același timp impactul noii legi a pensiilor și o creștere a cheltuielilor generată de reforma salarizării.
„Era imposibil în 2024 să faci și legea pensiilor, și legea salarizării. Nu ducea bugetul României”, a declarat Sorin Grindeanu. (Digi24)
Potrivit explicației sale, coaliția a ales atunci legea pensiilor drept prioritate și a amânat reforma salarizării. Grindeanu susține că decizia nu trebuie atribuită exclusiv PSD, ci întregii coaliții care guverna în acel moment. (Digi24)
Această explicație completează declarațiile făcute de liderul PSD în iulie 2026, când afirma că legea salarizării este un proiect „extrem de stufoasă, de complexă, cu multe implicații” și că tocmai complexitatea reformei a contribuit la mutarea jalonului în cererea de plată nr. 6. (AGERPRES)
💡 WoW Pulse | Ce arată, de fapt, mutarea jalonului în PNRR?
Amânarea nu a însemnat dispariția obligației de reformă. Legea salarizării a fost mutată într-o cerere de plată ulterioară, ceea ce a transferat presiunea către o etapă mai târzie a implementării PNRR. Explicațiile oferite de Sorin Grindeanu indică două motive invocate pentru această decizie: impactul bugetar al aplicării simultane cu reforma pensiilor și complexitatea tehnică și socială a unei noi grile pentru sectorul public. (Digi24)
Noua lege a salarizării nu este încă finalizată
Problema nu mai este însă doar motivul pentru care reforma a fost amânată în trecut. La 13 august 2026, disputa s-a mutat asupra formei concrete în care legea poate fi adoptată.
Grindeanu susține că PSD nu a primit încă un proiect final și nici simulările necesare pentru evaluarea impactului acestuia. Potrivit liderului social-democrat, mai există chestiuni care trebuie clarificate între Ministerul Muncii și ministerele Educației, Sănătății, Justiției și Finanțelor. (Digi24)
El afirmă că nici în discuțiile desfășurate la Cotroceni nu a existat o formă finală a proiectului sau o simulare pe baza căreia partidele să poată evalua efectele reformei.
Miza simulărilor este esențială: o nouă lege a salarizării nu stabilește doar raporturile dintre veniturile diferitelor categorii de angajați publici, ci trebuie corelată și cu resursele pe care bugetul le poate susține.
Adoptarea legii are și o miză financiară în PNRR
Presiunea asupra Parlamentului a devenit evidentă încă din luna iulie. Premierul interimar Ilie Bolojan declara pe 23 iulie 2026 că proiectul nu era finalizat și că ar putea fi necesară o nouă sesiune extraordinară pentru adoptarea lui. (HotNews.ro)
În aceeași perioadă, Bolojan avertiza că neadoptarea legii ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR. Informația privind această miză financiară a fost relatată și de AGERPRES în contextul disputei dintre PSD și PNL asupra proiectului. (AGERPRES)
Astfel, întârzierea reformei produce acum exact tipul de presiune pe care mutarea jalonului a amânat-o: autoritățile trebuie să găsească o formulă care să răspundă cerințelor PNRR, să poată obține sprijin parlamentar și să fie sustenabilă pentru buget.
PSD cere acord cu sindicatele înainte de vot
Un alt punct de conflict îl reprezintă dialogul social. Grindeanu a criticat actuala conducere a Ministerului Muncii și susține că relația cu organizațiile sindicale este insuficientă pentru finalizarea unei reforme de asemenea amploare. (Digi24)
Poziția este în linie cu declarațiile sale din 20 iulie, când spunea că propunerile sindicatelor și patronatelor ar trebui centralizate sub forma unor amendamente și sublinia că, la acel moment, proiectul nici nu fusese trimis Parlamentului. (AGERPRES)
Pe 25 iulie, liderul PSD anunța că partidul său nu va susține o variantă pe care o consideră una de austeritate și cerea ca proiectul să fie discutat în prealabil cu toate confederațiile sindicale. (AGERPRES)
Disputa arată că problema noii legi nu se reduce la existența unei grile de salarizare. Pentru adoptare sunt necesare simultan o formulă acceptabilă politic, negocieri cu partenerii sociali și un calcul bugetar care să demonstreze că modificările pot fi finanțate.
Reforma amânată a ajuns din nou contra cronometru
Cronologia explică actualul blocaj. Reforma salarizării a fost inițial programată într-o etapă anterioară a PNRR, dar a fost împinsă către cererea de plată nr. 6. În aprilie 2025, Marcel Boloș explica deja că propunerea era ca legea salarizării unice să fie transferată către ultima cerere de plată. (HotNews.ro)
În iulie 2026, Grindeanu invoca în principal complexitatea proiectului pentru a explica decizia din trecut. Pe 13 august, liderul PSD a adăugat explicit componenta bugetară: prioritatea ar fi fost acordată reformei pensiilor pentru că finanțele publice nu puteau suporta concomitent efectele ambelor legi. (AGERPRES)
Diferența importantă este că amânarea a oferit timp, dar nu a eliminat obligația. România trebuie în continuare să găsească o formulă pentru reforma salarizării, în condițiile în care proiectul trebuie să împace constrângerile bugetare, negocierile cu sindicatele și angajamentele asumate prin PNRR.
