Legea psihologului la 16 ani, respinsă în Senat
Senatul a respins raportul de respingere al proiectului L478/2026, care le-ar fi permis adolescenților de 16 ani să solicite singuri servicii de evaluare și consiliere psihologică, fără acordul părinților. Votul din 28 octombrie a fost de 56 pentru, 18 împotrivă și 15 abțineri; Camera Deputaților va lua decizia finală.

Senatul a respins proiectul L478/2026, inițiat de parlamentari USR, prin care adolescenții care au împlinit 16 ani ar fi putut solicita singuri evaluare psihologică, consiliere psihologică, psihoterapie și consiliere școlară, fără acordul părinților sau al reprezentanților legali. Votul din 28 octombrie 2026 a transformat un proiect despre accesul la sprijin psihologic într-o dispută politică majoră despre autoritatea părintească, sănătatea mintală a adolescenților și limitele confidențialității.
Raportul de respingere a fost adoptat cu 56 de voturi „pentru”, 18 „contra” și 15 abțineri. AUR și PSD au furnizat cele mai multe voturi pentru respingere, USR și UDMR au votat împotriva raportului, iar majoritatea senatorilor PNL s-au abținut.
Proiectul nu este definitiv închis. Senatul a fost prima Cameră sesizată, iar Camera Deputaților este forul decizional.
Ce prevedea proiectul L478/2026
Inițiativa propunea completarea a trei acte normative: Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 și Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
În forma depusă, minorul care a împlinit 16 ani ar fi putut cere singur acces la servicii de psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie. În Legea drepturilor pacientului, proiectul introducea explicit posibilitatea ca adolescentul de 16 ani să consimtă singur pentru evaluare psihologică clinică, consiliere psihologică și psihoterapie.
Accesul nu ar fi fost automat. Textul cerea ca minorul să fie evaluat înainte de un psiholog cu drept de liberă practică, pentru stabilirea capacității cognitive de a înțelege decizia.
Proiectul mai prevedea și o excepție de la confidențialitate. Dacă specialistul identifica un risc iminent pentru minor sau pentru alte persoane, situații de abuz sever ori suspiciunea unei afecțiuni care impune intervenție medicală, acesta trebuia să informeze de îndată reprezentanții legali și, după caz, autoritățile competente.
În zona școlară, inițiativa permitea adolescentului de 16 ani să se adreseze singur cabinetelor de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ pentru servicii de consiliere școlară și psihologică.
Cine a semnat inițiativa
Proiectul a fost depus de parlamentari USR. Lista oficială a inițiatorilor include 17 senatori și 4 deputați USR.
Printre senatori se află Victoria-Violeta Alexandru, Răzvan-Paul Anghel, George-Cătălin Bochileanu, Marius Bodea, Sebastian Cernic, Ruxandra Cibu Deaconu, Elena-Adelina Dobra, Cristian Ghinea, Cătălin-Emil Mîndru, Eugen-Remus Negoi, Aurel Oprinoiu, Ștefan Pălărie, Ana-Cynthia-Ioana Păun, Vasile-Ciprian Rus, Sorin-Gheorghe Șipoș, Elena-Simona Spătaru și Gheorghe Ștefănache.
Inițiativa a fost susținută și de deputații USR Marius-Nicolae Alecsandru, Monica-Elena Berescu, Bogdan-Ionel Rodeanu și Emanuel-Dumitru Ungureanu.
În expunerea de motive, inițiatorii au argumentat că actualul cadru legal poate bloca accesul la sprijin psihologic atunci când părinții refuză, lipsesc, nu sunt disponibili sau când relația de familie este chiar sursa problemei. Pragul de 16 ani a fost justificat prin ideea de autonomie progresivă a minorului și prin faptul că legislația românească recunoaște deja anumite capacități extinse de la această vârstă.
Votul din Senat: AUR și PSD au dus respingerea
Raportul de respingere a fost votat în plenul Senatului pe 28 octombrie 2026. Din cei 89 de senatori prezenți, 56 au votat pentru respingere, 18 împotrivă și 15 s-au abținut.
Pe grupuri parlamentare, AUR a avut 24 de voturi pentru respingere, PSD a avut 23 de voturi pentru respingere și o abținere, iar senatorii neafiliați au contribuit cu 7 voturi pentru, un vot contra și 3 abțineri.
USR a votat împotriva raportului de respingere, cu 13 voturi, iar UDMR a avut 3 voturi împotriva respingerii. PNL a fost împărțit: 2 voturi pentru respingere, un vot împotrivă și 11 abțineri.
Practic, votul a arătat trei poziții politice distincte: respingere fermă la AUR și PSD, susținere a proiectului la USR și UDMR, respectiv evitare a unei poziționări clare la cea mai mare parte a PNL.
AUR a transformat proiectul într-o dispută despre părinți
Cele mai dure reacții au venit din partea AUR, care a prezentat proiectul ca pe o încercare de slăbire a autorității părintești. Senatorul AUR Virgiliu Gheorghe Vlăescu a susținut că inițiativa ar fi permis accesul adolescenților la psiholog sau psihoterapeut „fără consimțământul și fără știrea propriilor părinți”.
În poziția publică a AUR, proiectul a fost descris drept o tentativă de „rupere a copiilor de părinți sub pretextul consilierii psihologice”. Senatorul AUR a susținut că adolescenții de 16 ani nu ar avea discernământul necesar pentru a-și alege singuri terapeutul și a legat inițiativa de influența unor ONG-uri.
Cea mai vehementă linie de atac a venit însă din zona afirmațiilor potrivit cărora proiectul ar deschide calea către teme fără legătură directă cu textul legislativ, inclusiv tratamente hormonale sau „castrare chimică”. Verificările independente publicate anterior au arătat că textul L478/2026 nu conține prevederi despre tratamente hormonale, schimbare de gen sau intervenții medicale de acest tip.
Într-un alt comunicat, AUR a folosit argumentul autorității părintești și în legătură cu un proiect apropiat, privind accesul la psiholog cu acordul unui singur părinte. Senatorii Cristian Vântu și Nicolae Vlahu au susținut acolo că legislația actuală oferă deja pârghii juridice, inclusiv posibilitatea suplinirii acordului în instanță în caz de conflict între părinți.
PSD a invocat echilibrul dintre copil, familie și specialist
PSD a votat aproape integral pentru respingerea proiectului. În dezbaterea publică, poziția social-democrată a fost formulată mai temperat decât cea a AUR, dar cu aceeași concluzie politică: decizia privind accesul minorului la servicii de acest tip nu ar trebui desprinsă de cadrul familial.
Senatoarea PSD Andra Bică a spus, potrivit relatării TVR, că trebuie păstrată prudența atunci când este schimbat raportul dintre copil, familie și specialist. Argumentul PSD a fost că părinții nu pot fi considerați responsabili pentru copil, dar scoși în același timp dintr-o regulă generală de decizie într-o chestiune importantă.
Această poziție a contat decisiv în plen, pentru că voturile PSD și AUR au format blocul principal de respingere.
Cine a susținut proiectul
USR a susținut proiectul ca inițiator și a votat împotriva respingerii. Ruxandra Cibu Deaconu, unul dintre semnatari, a prezentat inițiativa ca pe o măsură pentru adolescenții care nu pot obține sprijin acasă, dar au nevoie să vorbească rapid cu un specialist.
UDMR a votat, de asemenea, împotriva raportului de respingere, ceea ce înseamnă că senatorii Uniunii au susținut continuarea proiectului în forma sau în logica propusă.
Inițiativa a avut și punct de vedere favorabil de la Guvern, primit la Senat pe 15 octombrie 2026, precum și avize favorabile de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ. În Senat, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis aviz favorabil, în timp ce Comisia pentru drepturile omului a transmis aviz negativ. Raportul comun al comisiilor sesizate în fond a fost negativ.
În spațiul public, proiectul a fost susținut și de organizații civice și profesionale care au argumentat că adolescenții vulnerabili pot fi blocați tocmai de obligația de a obține acordul părinților, mai ales atunci când există conflict, abuz, neglijare sau stigmatizare.
💡 WoW Pulse | Ce schimba concret proiectul
Proiectul nu crea un tratament medical nou și nu elimina complet rolul părinților. Schimbarea centrală era alta: un adolescent de 16 ani ar fi putut cere singur sprijin psihologic, după evaluarea capacității de înțelegere, iar specialistul avea obligația să anunțe familia sau autoritățile în situații grave. De aici a pornit ruptura politică: susținătorii au văzut o cale de acces rapid la ajutor, iar opozanții au văzut o diminuare a autorității părintești.
Miza reală: acces rapid sau control parental
Disputa din Senat a arătat că proiectul L478/2026 nu a fost respins doar pe criterii tehnice. Conflictul a fost politic și cultural: câtă autonomie poate avea un adolescent de 16 ani când cere ajutor psihologic și cât de mult trebuie să rămână părinții implicați în această decizie.
Pentru susținători, proiectul răspundea unei situații concrete: adolescenți care nu ajung la psiholog pentru că părinții refuză, sunt absenți, se află în conflict sau nu iau în serios problema. Pentru opozanți, inițiativa crea o excepție prea largă de la autoritatea părintească și putea rupe familia din procesul de decizie.
Textul proiectului a inclus garanții privind evaluarea capacității minorului și informarea reprezentanților legali în situații grave. Totuși, aceste garanții nu au fost suficiente pentru majoritatea formată în plenul Senatului.
Decizia finală va aparține Camerei Deputaților. Dacă deputații vor menține respingerea, proiectul va fi închis. Dacă îl vor adopta, regula privind accesul adolescenților de 16 ani la sprijin psihologic fără acord parental ar putea deveni lege, într-o formă identică sau modificată.
📌 Citește și pe WoW Pulse
Surse
- Senatul României – pagina oficială a proiectului L478/2026 și derularea procedurii legislative
- Senatul României – forma inițiatorului pentru L478/2026
- Senatul României – expunerea de motive a proiectului L478/2026
- Senatul României – rezultatul votului electronic din 28 octombrie 2026
- AUR – poziție publică privind autoritatea părintească și intervenția psihologică asupra minorilor
Articole similare

Prevenția începe în relație, campanie lansată la Cotroceni
2 octombrie 2026

PSD și AUR au blocat proiectul privind hărțuirea sexuală - Diana Buzoianu acuză „răzbunări politice”
18 iunie 2026

USR vrea retragerea decorațiilor pentru condamnați și foști colaboratori ai Securității
8 iunie 2026

USR mută la ICR: două nume noi pe masă
2 iunie 2026
