Evaluarea Națională 2026 a avut doar 7 medii de 10 înainte de contestații, în condițiile în care 113.192 de elevi, adică 79% dintre participanți, au obținut cel puțin media 5. Rezultatele separă clar performanța maximă de rezultatul general al promoției: numărul mediilor perfecte a scăzut puternic, dar acest indicator nu este suficient pentru a evalua întreaga generație.
La nivelul probelor, Ministerul Educației a raportat 398 de note de 10 la Limba și literatura română și 102 note de 10 la Matematică. Pentru media generală 10 era necesară obținerea notei maxime la ambele discipline, astfel încât rezultatul final depindea de realizarea simultană a două performanțe perfecte. (Ministerul Educației)
Ce arată comparația cu anii anteriori
Comparația trebuie făcută ținând cont de etapa raportării. În 2026, cifra de 7 medii de 10 este anterioară contestațiilor, în timp ce pentru mai mulți ani valorile disponibile sunt cele finale, după soluționarea contestațiilor.
| An | Etapa raportării | Medii de 10 | Medii de cel puțin 5 |
|---|---|---|---|
| 2026 | Înainte de contestații | 7 | 79% |
| 2025 | Înainte de contestații | 75 | 83,1% |
| 2025 | După contestații | 85 | 83,2% |
| 2024 | După contestații | 74 | 74,5% |
| 2023 | După contestații | 466 | 76,4% |
| 2022 | După contestații | 237 | 82,4% |
În 2025, Ministerul Educației a raportat 75 de medii de 10 înainte de contestații și 85 după soluționarea acestora. Pentru 2024, numărul final a fost de 74, iar pentru 2023 au fost raportate 466 de medii maxime. În seria istorică prezentată de minister apar, de asemenea, 892 de medii de 10 în 2020 și 132 în 2021. (Ministerul Educației)
Prin urmare, procentul elevilor cu medii de cel puțin 5 din 2026, calculat înainte de contestații, este mai mic decât cel raportat pentru 2025 și mai mare decât rezultatul final din 2024. În schimb, numărul mediilor perfecte este mult sub valorile raportate pentru 2022 și 2023. Sunt însă indicatori diferiți: primul descrie atingerea unui prag de promovare, iar al doilea presupune pierderea niciunui punct la ambele probe.
Notele de 10 la cele două probe
Diferența dintre discipline se vede în numărul notelor maxime. La Matematică au fost înregistrate 102 note de 10 în 2026, față de 919 înainte de contestații în 2025 și 976 după contestații. La Limba și literatura română au fost 398 de note de 10 în 2026, comparativ cu 474 înainte de contestații și 489 după contestații în 2025.
Aceste statistici descriu o scădere mult mai accentuată a notelor maxime la Matematică decât la Limba și literatura română. Ele nu demonstrează însă, singure, că proba de Matematică a fost cauza unică a rezultatului național și nici nu permit măsurarea exactă a dificultății subiectelor fără distribuția completă a notelor și o analiză oficială detaliată a itemilor.
Subiectele de la Evaluarea Națională 2026
Limba română: mai multe competențe pentru nota maximă
Subiectele de la Limba și literatura română au inclus texte-suport semnate de Veronica D. Niculescu și Carmen Strungaru. La Subiectul al II-lea, elevii au avut de redactat un rezumat, iar una dintre cerințe a vizat formularea unei opinii despre prețuirea darurilor simple. (Digi24)
Obținerea notei 10 a presupus respectarea simultană a cerințelor de înțelegere a textului, redactare, gramatică, ortografie, punctuație și încadrare în indicațiile subiectului. O pierdere de punctaj la oricare dintre aceste componente putea coborî nota finală, chiar și în cazul unui rezultat foarte bun la restul probei.
Matematica: mai puține note maxime, fără o cauză izolată
Proba de Matematică a fost organizată în trei subiecte. Primele două au inclus cerințe de tip grilă, iar Subiectul al III-lea a solicitat calcule și raționamente prezentate în scris. Printre temele menționate în relatările despre examen s-au numărat cercul, paralelogramul și prisma dreaptă. (Libertatea)
Faptul că geometria s-a regăsit printre temele probei nu permite, pe baza statisticilor disponibile, atribuirea rezultatului național unei singure categorii de exerciții. Elevii puteau pierde puncte la calcule, justificări sau la unul dintre pașii de rezolvare, însă numărul notelor de 10 nu arată unde au apărut efectiv aceste pierderi.
Ce se poate concluziona din date
Evaluarea Națională 2026 a avut o zonă a performanțelor perfecte mult mai restrânsă decât în anii anteriori, iar diferența este deosebit de vizibilă la Matematică. În același timp, procentul de 79% al elevilor cu medii de cel puțin 5 arată că rezultatul general trebuie analizat separat de numărul mediilor de 10.
Cele 7 medii perfecte indică dificultatea de a obține nota maximă la ambele probe, înainte de contestații. Ele nu demonstrează că întreaga generație a avut un nivel scăzut și nici că o singură temă, precum geometria, a determinat rezultatul examenului.
