Kremlinul neagă scenariul unui război mondial

Dmitri Peskov afirmă că Rusia nu va declanșa un război mondial, dar acuză Europa că alimentează conflictul prin sprijinul militar pentru Ucraina și avertizează asupra unor noi măsuri de securitate.

INTERNATIONAL
Publicat: 13 iulie 2026 la 18:30
Actualizat: 2 octombrie 2026 la 12:12
Kremlinul neagă scenariul unui război mondial

Rusia „nu va începe niciodată” un Al Treilea Război Mondial, a declarat Dmitri Peskov într-un interviu difuzat la începutul lunii iulie 2026. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a acuzat însă statele europene că amplifică tensiunile prin înarmarea Ucrainei și a avertizat că Moscova își va consolida măsurile de securitate.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației elvețiene Die Weltwoche. Mesajul lui Peskov combină o respingere a ideii că Rusia ar urmări un conflict mondial cu avertismente privind extinderea războiului din Ucraina și reacția Moscovei la sprijinul militar occidental.

Peskov: Rusia nu va declanșa un conflict global

Dmitri Peskov a susținut că Rusia este un stat „prea mare și prea responsabil” pentru a iniția un război mondial. El a prezentat afirmația drept poziția oficială a Kremlinului, în timp ce a insistat că Moscova își va apăra interesele și securitatea.

„Ne vom asigura securitatea. Dar nu vom începe niciodată un Al Treilea Război Mondial”, a declarat Dmitri Peskov.

Declarația nu elimină riscul de escaladare în jurul războiului din Ucraina. Rusia continuă operațiunile militare începute după invazia din februarie 2022, iar Moscova și statele occidentale se acuză reciproc că amplifică și prelungesc confruntarea.

În interviu, Peskov a descris implicarea militară occidentală ca pe un factor care ar fi transformat conflictul într-o confruntare mai largă. Această interpretare aparține Kremlinului. Ucraina și aliații săi prezintă sprijinul militar extern drept ajutor acordat unui stat care se apără împotriva agresiunii ruse. (The Singju Post)

Kremlinul acuză Europa de militarizare

Peskov a afirmat că Uniunea Europeană se îndepărtează de rolul său economic și adoptă tot mai clar o direcție militară. Criticile sale au vizat livrările de armament și muniție către Kiev, precum și sprijinul informațional și tehnologic oferit Ucrainei.

Oficialul rus a calificat drept o „greșeală majoră” ideea că Rusia poate fi învinsă strategic. În versiunea prezentată de Kremlin, ajutorul occidental nu grăbește încheierea războiului, ci contribuie la prelungirea acestuia.

Același mesaj a fost transmis de Kremlin înaintea summitului NATO de la Ankara. Moscova a anunțat că urmărește atent deciziile Alianței și a acuzat liderii occidentali că folosesc un limbaj „confruntațional”, în loc să promoveze dialogul. (Reuters)

De ce vorbește Moscova despre un „război la scară largă”

Una dintre formulările centrale ale lui Peskov a fost descrierea confruntării drept un „război la scară largă”, și nu doar „operațiunea militară specială”, expresia folosită oficial de Rusia pentru invazia din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a legat această caracterizare de sprijinul acordat Ucrainei de mai multe state occidentale. Moscova consideră că furnizarea de arme, muniție și informații militare implică indirect aceste state în conflict. Kievul și aliații săi resping această interpretare și afirmă că sprijinul este destinat apărării teritoriului ucrainean.

Diferența de terminologie are și o miză politică: Kremlinul încearcă să prezinte războiul ca pe o confruntare mai amplă cu Occidentul, în timp ce statele care susțin Ucraina insistă asupra caracterului defensiv al ajutorului oferit. (The Singju Post)

Ce a spus Peskov despre armele nucleare

Întrebat despre posibilitatea unei escaladări nucleare, Peskov a declarat că doctrina nucleară a Rusiei nu s-a schimbat. Potrivit afirmației sale, armele nucleare ar putea fi folosite într-o situație în care existența statului rus ar fi amenințată.

Formularea reprezintă caracterizarea făcută de Peskov asupra condițiilor invocate de Moscova și nu echivalează cu renunțarea Rusiei la arsenalul nuclear. În contextul războiului, asemenea declarații sunt urmărite cu atenție deoarece pot transmite simultan un mesaj de descurajare și un avertisment adresat statelor occidentale.

Atacurile asupra Rusiei și extinderea „zonei-tampon”

Kremlinul susține că atacurile ucrainene asupra unor ținte aflate în interiorul teritoriului rus pot determina Moscova să extindă zona de securitate de-a lungul frontierei.

Peskov a respins ideea că loviturile ucrainene la distanță mare și presiunea militară ar putea forța Rusia să accepte mai repede un acord de pace. Potrivit poziției exprimate de oficialul rus, efectul ar putea fi invers: continuarea operațiunilor și extinderea teritoriului pe care Moscova încearcă să îl controleze.

Într-o relatare Reuters bazată pe surse apropiate Kremlinului, Vladimir Putin ar putea opta pentru intensificarea confruntării în lunile următoare, în locul acceptării rapide a unei încetări a focului. Informația este atribuită unor surse anonime și nu reprezintă o confirmare oficială a unei decizii prezidențiale. (Reuters)

Moscova afirmă că rămâne deschisă negocierilor

În paralel cu avertismentele adresate Europei, Peskov a afirmat că Rusia rămâne deschisă inițiativelor diplomatice. Kremlinul susține că Statele Unite ar manifesta o disponibilitate mai mare pentru negocieri decât liderii europeni.

Mesajul diplomatic este transmis însă în timp ce Rusia continuă operațiunile militare. Cererile Moscovei pentru oprirea războiului rămân incompatibile cu poziția Kievului privind suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Surse