Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Italienii au tras primii, românii au doborât drona
O dronă catalogată drept ostilă a fost urmărită de avioane italiene și românești, apoi doborâtă lângă Padina, după o decizie coordonată prin lanțul de comandă NATO.
O dronă catalogată drept ostilă a fost doborâtă în apropiere de Padina, județul Buzău, după o operațiune aeriană în care au intervenit atât avioane italiene Eurofighter, cât și aeronave românești F-16. Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Apărării Naționale și relatate de HotNews.ro, prima tentativă de angajare a aparținut piloților italieni, iar lovitura decisivă a fost executată de un pilot român.
Declarațiile au fost făcute de Generalul Gheorghiță Vlad – șeful Statului Major al Apărării și Generalul de brigadă Gheorghe Maxim – locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, în cadrul conferinței de presă din 24.07.2026, de la MApN, înregistrată de redacția WoW Pulse.
Prima angajare a fost făcută de avioanele italiene
Conform explicațiilor oferite de oficialii militari, drona a fost urmărită inițial de două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană extinsă. În spațiul aerian românesc, la vest de Dunăre, în județul Brăila, piloții italieni au angajat ținta, însă racheta lansată nu a lovit drona.
„Aeronavele italiene au angajat ținta, au tras”, au declarat reprezentanții militari în conferința de presă.
La momentul declarațiilor, cauza pentru care interceptarea italiană a ratat ținta nu fusese încă explicată public. Militarii au precizat că analiza urma să fie făcută pe baza datelor tehnice și a fragmentelor recuperate din teren.
F-16 românești au preluat misiunea și au doborât ținta
După tentativa nereușită, în aer se aflau simultan patrula italiană și patrula românească. Potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Apărării Naționale, cele două aeronave Eurofighter au decolat la ora 09:48, iar cele două F-16 românești la ora 10:56. La ora 11:02, unul dintre avioanele românești a angajat și a doborât ținta.
Oficialii au explicat că decizia de continuare a misiunii cu aeronave românești a fost luată pentru a le oferi acestora libertatea de acțiune necesară în faza finală a interceptării. Intervenția a fost prezentată drept o misiune aliată, cu coordonare comună și executare succesivă.
Decizia de angajare a venit prin lanțul de comandă NATO
Unul dintre elementele esențiale subliniate de conducerea militară a fost faptul că ordinul de angajare nu a fost luat exclusiv la nivel național. Potrivit generalului Gheorghiță Vlad, ținta a fost clasificată drept ostilă de Centrul de Operații Aeriene Combinate NATO de la Torrejón, iar misiunea s-a desfășurat în cadrul serviciului aliat de poliție aeriană extinsă (HotNews.ro).
„În cazul de astăzi, decizia a fost a CAOC Torrejón”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad.
Oficialii au precizat că o aeronavă aliată nu poate deschide focul asupra unei ținte fără ca aceasta să fie introdusă și clasificată în sistemul NATO. Asta înseamnă că interceptarea a urmat un lanț de comandă care a inclus supravegherea radar, controlul de la sol și piloții aflați în misiune.
De ce drona a fost doborâtă după 83 de minute
Cronologia prezentată public arată că drona a fost detectată la ora 09:39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, și a fost doborâtă la ora 11:02. Intervalul dintre cele două momente a fost de 83 de minute, potrivit datelor citate de HotNews.ro.
Generalii au respins ideea că angajarea ar fi fost amânată pentru a observa traseul dronei. Ei au susținut că decizia de intervenție a fost luată după pătrunderea în spațiul aerian național, însă executarea focului a depins de îndeplinirea simultană a condițiilor tehnice și a celor de siguranță.
Potrivit explicațiilor prezentate, ținta trebuia identificată vizual, încadrată cu sistemele aeronavei și atacată într-o zonă în care căderea dronei sau a fragmentelor de muniție să nu pună în pericol populația ori infrastructura.
„Pentru noi sunt mai importante siguranța populației și siguranța elementelor de infrastructură decât momentul în care doborâm o țintă”, a declarat generalul Vlad.
Traseul dronei nu a vizat, potrivit militarilor, Bucureștiul sau Cernavodă
În conferința de presă, jurnaliștii au întrebat dacă drona s-ar fi îndreptat spre Baza 86 Aeriană Fetești, spre București sau spre centrala nucleară de la Cernavodă. Răspunsurile oficialilor au fost negative.
Potrivit declarațiilor făcute la MApN, drona nu a survolat baze militare românești, nu a trecut peste centrala de la Cernavodă și nu s-a aflat pe direcția Bucureștiului. Militarii au mai spus că traiectoria a fost diferită față de incidentele cunoscute anterior în România.
„Nu este o acțiune care s-a mai întâmplat în spațiul aerian al României. Este ceva de noutate”, a afirmat generalul Gheorghiță Vlad.
Scopul exact al zborului nu fusese stabilit la momentul conferinței. Armata nu a confirmat că drona ar fi urmărit un obiectiv militar și nici că ar fi avut o misiune precisă de cercetare sau atac.
Piloții au raportat caracteristici de tip Shahed
Conform declarațiilor oficiale, piloții care au identificat vizual ținta au raportat că aceasta avea caracteristicile unei drone de tip Shahed, cunoscută în Rusia și sub denumirea Geran-2. Totuși, conducerea militară a insistat că originea exactă a aparatului, apartenența statală și existența unei eventuale încărcături explozive nu puteau fi confirmate fără expertizarea resturilor.
Generalul Gheorghiță Vlad a precizat că aceste elemente urmau să fie stabilite după analiza fragmentelor recuperate din teren, iar concluziile tehnice nu erau disponibile în momentul briefingului de presă (HotNews.ro).
Unde a căzut racheta italiană și ce se verifică acum
După ratarea primei interceptări, una dintre întrebările centrale a fost legată de locul în care a ajuns racheta lansată de avionul italian. Militarii au anunțat că au fost trimise în teren dispozitive de căutare pentru identificarea fragmentelor.
Până la momentul conferinței, fuseseră găsite rămășițe ale muniției folosite de F-16-le românesc și, parțial, elemente despre care oficialii credeau că provin din racheta lansată de Eurofighter. Distanța dintre cele două angajări ar fi fost de cel mult 25 de kilometri, potrivit declarațiilor făcute la MApN.
Autoritățile au mai precizat că nu fuseseră încă recuperate toate rămășițele dronei. După recuperare, acestea urmau să fie predate procurorului care investighează incidentul.
O operațiune dusă la capăt de militari tineri
Conducerea militară a mai arătat că pilotul român care a executat angajarea este căpitan, iar pilotul care l-a asistat este locotenent. Ambii au, potrivit declarațiilor oficiale, cel mult 28 de ani. Și controlul de la sol a fost asigurat de ofițeri tineri.
Acest detaliu a fost menționat în contextul unei operațiuni care a presupus coordonare rapidă între structuri naționale și aliate, schimbarea patrulei aflate în prim-plan și executarea focului într-un cadru considerat sigur pentru populație.
Ce arată, de fapt, această operațiune
Din datele prezentate până acum rezultă că intervenția nu a fost o acțiune izolată a unei singure forțe aeriene, ci o misiune coordonată în sistem aliat. Radarele au urmărit ținta, structurile NATO au clasificat și autorizat angajarea, avioanele italiene au făcut prima tentativă, iar piloții români au finalizat interceptarea.
Pentru public, miza principală ține de două aspecte: felul în care funcționează apărarea spațiului aerian într-un cadru aliat și modul în care sunt aplicate regulile de siguranță atunci când o țintă aeriană ostilă traversează zone locuite. În ceea ce privește identitatea exactă a dronei, cauza ratării primei rachete și configurația completă a aparatului doborât, autoritățile au arătat că aceste răspunsuri depind de analiza tehnică aflată în desfășurare.
