Iranul a început reconectarea parțială la internetul global după 88 de zile de blackout, una dintre cele mai lungi blocări digitale raportate la nivel național. Revenirea este treptată și instabilă, iar accesul complet nu este încă garantat, potrivit informațiilor publicate de The Guardian, AP News și Iran International.
Cât costă o țară ținută offline? În Iran, răspunsul se vede în afaceri blocate, pierderi economice uriașe, oameni rupți de informație și o viață de zi cu zi împinsă înapoi, departe de serviciile digitale de care depinde tot mai mult societatea modernă.
Internetul revine, dar doar parțial
Accesul la internetul global a început să fie reluat pe 26 mai 2026, însă procesul este limitat. The Guardian, citând date NetBlocks, scrie că revenirea a avut loc după 2.093 de ore de izolare aproape totală.
AP News notează că autoritățile iraniene au început să relaxeze shutdown-ul, dar utilizatorii au raportat acces doar în unele zone. Potrivit aceleiași surse, serviciile fixe de internet au fost repornite parțial, în timp ce internetul mobil nu era încă disponibil la momentul relatării.
Și Iran International confirmă revenirea treptată, dar subliniază că situația rămâne tensionată, inclusiv din cauza disputelor interne privind controlul asupra spațiului online.
O economie lovită zi de zi
Blocarea internetului a produs pierderi economice majore. Estimările citate de presa internațională variază puternic: The Guardian menționează pierderi de peste 6 milioane de dolari pe zi, în timp ce AP News indică un impact de 30–40 de milioane de dolari zilnic.
Cele mai afectate au fost afacerile mici, freelancerii, magazinele online și companiile care depind de comunicarea rapidă cu clienți, furnizori sau parteneri externi. Pentru milioane de oameni, internetul nu a fost doar o sursă de informație, ci o condiție pentru muncă, venituri și contact cu familia.
De ce a fost oprit internetul
Autoritățile iraniene au justificat restricțiile prin motive de securitate, pe fondul tensiunilor interne și externe. Potrivit AP News, accesul a fost tăiat inițial în ianuarie, în timpul unor proteste antiguvernamentale, iar blackout-ul complet a fost impus după atacurile SUA și Israelului din 28 februarie 2026.
În Iran, accesul la platforme precum YouTube, Instagram sau X este oricum restricționat de ani de zile, însă mulți utilizatori le accesau prin VPN-uri. În timpul blackout-ului, aceste soluții au devenit mult mai greu de folosit sau complet inutile, ceea ce a izolat și mai mult populația de internetul global.
Libertatea digitală, în centrul crizei
Cazul Iranului arată cât de rapid poate deveni internetul un instrument de control politic și social. Oprirea accesului nu lovește doar comunicarea, ci și economia, educația, presa, serviciile digitale și legăturile personale dintre oameni.
Pentru România și Europa, subiectul este relevant prin tema libertății digitale, a securității cibernetice și a riscului ca infrastructura online să fie folosită ca mijloc de presiune asupra cetățenilor.
Reconectarea Iranului nu înseamnă revenirea completă la normal. Sursele citate arată că accesul este încă parțial, instabil și dependent de deciziile autorităților de la Teheran.
