Împrumuturile României în 2026: ce arată cifrele oficiale

Sorin Grindeanu a reluat atacul asupra Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan, susținând că România se împrumută „cu aproape 1.000 de euro pe secundă” și că în 2026 statul va atrage 275 de miliarde de lei, cu 23 de miliarde peste nivelul din 2024. Cifra de 275 de miliarde de lei a existat în estimările Ministerului Finanțelor de la începutul anului, însă cel mai recent plan oficial de finanțare indică 264 de miliarde de lei. (Euronews Romania)

Mai mult, comparația politică pune alături indicatori diferiți: împrumuturile totale contractate într-un an, creșterea stocului datoriei publice și necesarul de finanțare al statului. Ele sunt legate între ele, dar nu înseamnă același lucru.

Grindeanu compară 275 de miliarde cu 252 de miliarde de lei

În mesajul distribuit pe Facebook, liderul PSD a comparat situația actuală cu anul 2024, când Guvernul condus de Marcel Ciolacu a atras finanțări totale de 252 de miliarde de lei.

„Guvernul Bolojan se împrumută cu aproape 1.000 de euro pe secundă”, a transmis Sorin Grindeanu.

Cifra pentru 2024 este confirmată de documentele Ministerului Finanțelor. Programul indicativ de emisiuni pentru 2025 precizează explicit că în anul 2024 au fost atrase finanțări de 252 de miliarde de lei. (Ministry of Finance)

Problema apare la termenul de comparație pentru 2026. La începutul anului, înainte de definitivarea bugetului, șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, estima un plan de finanțare de aproximativ 265–275 de miliarde de lei, în funcție de nivelul final al deficitului. (Profit.ro)

După adoptarea bugetului și actualizarea calculelor, Ministerul Finanțelor a indicat însă în raportarea oficială un plan de finanțare de 264 de miliarde de lei pentru 2026. La 8 iunie, 43,4% din necesar fusese deja acoperit. (Ministry of Finance)

Prin urmare, cifra de 275 de miliarde de lei invocată de Grindeanu nu este inventată, dar reprezintă limita superioară a unei estimări făcute înaintea definitivării bugetului, nu valoarea celui mai recent plan oficial.

Dacă reperul actual de 264 de miliarde de lei este comparat cu cele 252 de miliarde atrase efectiv în 2024, diferența este de 12 miliarde de lei, adică aproximativ 4,8%, nu de 23 de miliarde de lei.

Până la 31 iulie, statul împrumutase 138,48 miliarde de lei

Datele disponibile pentru primele șapte luni arată că Ministerul Finanțelor atrăsese până la 31 iulie 2026 138,48 miliarde de lei, adică aproximativ 52% din necesarul anual de 264 de miliarde. Din total, 100,64 miliarde de lei proveneau de pe piețele interne și 37,84 miliarde de lei din finanțări externe. (CursDeGuvernare.ro)

Procesul a continuat în august. Numai pe 13 august, Ministerul Finanțelor a atras aproape 1,13 miliarde de lei prin două emisiuni de titluri de stat, iar programul pentru întreaga lună august prevede împrumuturi de 7,2 miliarde de lei de la băncile comerciale, cu posibilitatea unor sume suplimentare prin licitațiile necompetitive. (Economica.net)

Ritmul ridicat al finanțărilor este real. Dar totalul împrumuturilor nu trebuie confundat cu suma cu care crește efectiv datoria publică.

💡 WoW Pulse | De ce 264 de miliarde împrumutate nu înseamnă 264 de miliarde datorie nouă

Necesarul de finanțare al statului acoperă atât deficitul bugetar — diferența dintre veniturile și cheltuielile publice — cât și refinanțarea unor datorii care ajung la scadență. O parte din noile obligațiuni este folosită, practic, pentru înlocuirea unor datorii vechi. De aceea, valoarea împrumuturilor contractate într-un an și creșterea stocului datoriei publice sunt indicatori diferiți. (CursDeGuvernare.ro)

De unde vine formula „1.000 de euro pe secundă”

Afirmația privind „1.000 de euro pe secundă” este legată în discursul lui Grindeanu de o creștere a datoriei publice de aproximativ 434 de milioane de lei pe zi. Euronews a consemnat cele două valori în declarația liderului PSD. (Euronews Romania)

Matematic, 434 de milioane de lei pe zi înseamnă aproximativ 5.023 de lei pe secundă. La un curs în jurul valorii de 5,24 lei pentru un euro, rezultatul este de circa 958 de euro pe secundă, deci formularea „aproape 1.000 de euro” este compatibilă cu acest calcul.

Dar 434 de milioane de lei pe zi înseamnă aproximativ 158,4 miliarde de lei într-un an, nu 275 de miliarde. Așadar, argumentul politic combină două calcule distincte: evoluția stocului datoriei publice și valoarea estimată a tuturor finanțărilor contractate de stat.

Dacă suma de 275 de miliarde de lei ar fi împărțită mecanic la toate secundele unui an, rezultatul ar fi de aproximativ 1.660 de euro pe secundă, nu 1.000. Pentru planul oficial actual de 264 de miliarde de lei, aceeași operațiune ar da aproximativ 1.600 de euro pe secundă.

Oricum, exprimarea „pe secundă” este în principal una retorică: Ministerul Finanțelor nu împrumută bani într-un flux constant, ci prin licitații de titluri de stat, emisiuni externe și alte operațiuni desfășurate la anumite date.

Datoria publică a trecut într-adevăr de 60% din PIB

O altă afirmație din atacul liderului PSD este confirmată de datele europene: datoria administrației publice a României a ajuns la 1.169,87 miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru din 2026, echivalentul a 60,1% din PIB. La finalul anului 2025 era de 59,3% din PIB, iar cu un an înainte, în primul trimestru din 2025, se situa la 55,8%. (European Commission)

Creșterea datoriei rămâne astfel una dintre vulnerabilitățile majore ale finanțelor publice. În paralel, bugetul pentru 2026 a fost construit cu un deficit de 127,7 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB, ceea ce obligă statul să continue să se finanțeze masiv. (Ministry of Finance)

Diferența esențială este că deficitul reprezintă bani suplimentari pe care statul trebuie să îi găsească pentru cheltuielile care depășesc veniturile, în timp ce necesarul total de finanțare include și datoriile vechi ajunse la scadență.

Afirmația despre „zero investiții” nu este susținută literal de execuția bugetară

Grindeanu susține și că împrumuturile sunt contractate „fără a vedea nici măcar o investiție palpabilă”, iar în postarea sa vorbește despre „ZERO rezultate”.

Aceasta este o evaluare politică, nu un indicator financiar măsurabil. Datele execuției bugetare arată că, în primele șase luni din 2026, cheltuielile pentru investiții — categorie care include cheltuieli de capital și programe de dezvoltare finanțate din surse interne și externe — au ajuns la 59,96 miliarde de lei, față de 50,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost de 9,52 miliarde de lei. (AGERPRES)

Aceste sume nu demonstrează automat că fiecare investiție este eficientă sau că proiectele sunt finalizate. Arată însă că formularea „zero investiții”, dacă este interpretată literal, nu corespunde execuției bugetare.

În același timp, deficitul bugetar după primele șase luni s-a redus la 41,03 miliarde de lei, respectiv 2% din PIB, față de 69,80 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă din 2025. (Ministry of Finance)

Astfel, mesajul lui Sorin Grindeanu pornește de la două probleme reale — volumul foarte ridicat al finanțărilor și depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică — însă comparația dintre 2024 și 2026 folosește pentru anul curent o estimare mai veche de 275 de miliarde de lei. Ultimul plan publicat de Ministerul Finanțelor indică 264 de miliarde de lei, iar o parte importantă din această sumă servește refinanțării datoriei deja existente, nu reprezintă integral datorie nouă. (Ministry of Finance)

Surse

• Ministerul Finanțelor — raport privind datoria publică și planul de finanțare pentru 2026. (Ministry of Finance)

• Eurostat — datoria administrației publice în primul trimestru din 2026. (European Commission)

• AGERPRES / CursDeGuvernare — execuția împrumuturilor și a bugetului în 2026. (CursDeGuvernare.ro)

• Euronews România — declarațiile lui Sorin Grindeanu privind împrumuturile și datoria publică. (Euronews Romania)