Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
ÎCCJ decide în procesul cu Guvernul privind salariile magistraților. Miza: 5 miliarde de lei
Înalta Curte este așteptată să se pronunțe pe 3 septembrie 2026 în recursul privind plata drepturilor salariale restante, într-un litigiu cu o miză bugetară estimată la 4,8–5 miliarde de lei.
Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să se pronunțe joi, 3 septembrie 2026, în procesul cu Guvernul României și Ministerul Finanțelor privind finanțarea drepturilor salariale restante din sistemul judiciar. Litigiul a ajuns în faza de recurs după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză ÎCCJ, iar miza financiară indicată public este de aproximativ 4,8–5 miliarde de lei. Cifra nu reprezintă însă un cuantum stabilit definitiv de instanță, ci este legată de necesarul bugetar invocat pentru plata restanțelor.
Pronunțarea din 3 septembrie vine după patru amânări, într-un dosar care depășește disputa salarială propriu-zisă. ÎCCJ invocă necesitatea executării unor drepturi recunoscute prin titluri executorii, în timp ce Guvernul contestă posibilitatea ca instanțele să îi impună alocări bugetare suplimentare.
Aproape 5 miliarde de lei: de unde provine cifra
Distincția este esențială: suma de aproape 5 miliarde de lei prezentată drept „miza” procesului nu trebuie interpretată ca o valoare exactă stabilită prin hotărârea Curții de Apel București.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în martie 2026 prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, cu aproximativ 50% mai mult față de anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. AGERPRES a relatat ulterior că premierul Ilie Bolojan a indicat valoarea sumelor solicitate de instanța supremă la 4,8 miliarde de lei.
Prin urmare, formularea prudentă este că litigiul are o miză financiară de ordinul a 5 miliarde de lei, nu că ÎCCJ ar urma să acorde joi magistraților exact această sumă.
💡 WoW Pulse | Cine va plăti factura de aproape 5 miliarde de lei?
Banii aflați în centrul disputei sunt bani publici, însă verdictul nu stabilește automat o „factură” nouă de 5 miliarde de lei. Cifra este legată de necesarul bugetar pentru achitarea restanțelor salariale, iar efectul concret asupra bugetului va depinde de soluția definitivă a ÎCCJ, de obligațiile pe care instanța le menține și de modalitatea în care acestea vor trebui executate.
Curtea de Apel a obligat Guvernul să asigure fondurile
Procesul a fost deschis de ÎCCJ la 30 martie 2026, împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, după amânarea plății unor drepturi salariale restante. Instanța supremă a susținut că sunt vizate inclusiv titluri executorii rămase neexecutate de mai mulți ani.
La 5 mai 2026, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.
Executivul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea, iar procesul a ajuns astfel în faza de recurs la Înalta Curte.
Potrivit relatării AGERPRES asupra dosarului, hotărârea Curții de Apel prevede executarea obligațiilor în 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Pentru neexecutare au fost prevăzute o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Aceste sancțiuni nu trebuie confundate cu obligații deja ajunse la plată. Aplicarea lor este legată de existența unei hotărâri definitive și de eventuala neexecutare a obligațiilor stabilite prin aceasta.
ÎCCJ ajunge la verdict după patru amânări
Pronunțarea a fost amânată succesiv în această vară. După termenul din 9 iulie, soluția a fost amânată pentru 23 iulie, apoi pentru 6 august, 20 august și, în cele din urmă, pentru 3 septembrie 2026.
Informațiile publicate în dimineața zilei de joi confirmă că instanța supremă este așteptată să se pronunțe astăzi.
ÎCCJ trebuie să soluționeze recursul, dar și cererile formulate de Guvern privind sesizarea Curții Constituționale a României și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Din acest motiv, efectele juridice și bugetare nu pot fi anticipate doar din faptul că 3 septembrie este termen de pronunțare. Ele vor depinde de soluția concretă publicată de instanța supremă.
De ce Guvernul contestă decizia
Conflictul are și o componentă constituțională importantă.
Guvernul susține că stabilirea bugetului, rectificările bugetare și alocarea fondurilor reprezintă atribuții ale puterilor executivă și legislativă și contestă posibilitatea ca o instanță să oblige Executivul să realizeze alocări suplimentare.
În iulie, Ilie Bolojan afirma că, în opinia juriștilor Guvernului, instanța și-ar fi depășit competențele prin intervenția în materia bugetară. Executivul a decis separat să sesizeze CCR cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ.
De cealaltă parte, instanța supremă a argumentat că neplata sumelor restante afectează drepturile persoanelor care dețin titluri executorii și a invocat inclusiv principiul separării puterilor în stat.
Aici se află una dintre mizele juridice majore ale dosarului: cum se împacă obligația statului de a executa hotărârile judecătorești cu atribuțiile constituționale ale Guvernului și Parlamentului privind gestionarea banilor publici.
Cum s-au acumulat restanțele salariale
Disputa actuală are în spate mai mulți ani de recalculări, hotărâri judecătorești și plăți amânate.
În 2023, ÎCCJ și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, în vederea alinierii la soluții pronunțate de instanțe. Majorarea a fost aplicată retroactiv, începând cu 2018.
În proiectul inițial de buget pentru 2026 au fost prevăzute fonduri suplimentare pentru achitarea restanțelor rezultate din aceste majorări. Ulterior, o parte a plăților a fost amânată, iar unele fonduri au fost redirecționate către un pachet de măsuri sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat această decizie, susținând că statul a recurs în ultimii ani la eșalonări și reeșalonări succesive ale sumelor restante.
Ce poate decide Înalta Curte
Elementul central urmărit joi este soluția asupra recursurilor formulate de Guvern și Ministerul Finanțelor.
Dacă ÎCCJ menține obligațiile stabilite de Curtea de Apel, problema se mută rapid de la disputa juridică la executarea hotărârii și identificarea fondurilor necesare în condițiile stabilite definitiv de instanță.
Dacă recursurile sunt admise, obligațiile stabilite în primă instanță pot fi modificate sau înlăturate, în funcție de conținutul exact al soluției.
Există și problema cererilor privind CCR și CJUE, care poate influența traseul procedural al litigiului.
Din acest motiv, simpla formulă „Guvernul câștigă” sau „ÎCCJ câștigă” poate fi insuficientă pentru interpretarea verdictului. Esențiale vor fi minuta instanței, soluția dată fiecărei cereri și obligațiile care rămân efectiv în sarcina autorităților.
La ora redactării, în dimineața zilei de 3 septembrie 2026, sursele consultate indică faptul că pronunțarea este așteptată în cursul zilei; o soluție definitivă nouă nu fusese încă identificată în informațiile publice verificate.
