Caz de hantavirus la Arad: ce se știe despre diagnostic și risc
Pacientul a revenit la spital pe 9 mai, după externarea din 6 mai, cu febră, tuse și diaree. Testarea PCR a indicat prezența hantavirusului, însă informațiile publice disponibile nu precizau încă tulpina și nici sursa expunerii. INSP a evaluat riscul pentru populația generală ca fiind scăzut.
Un pacient internat anterior la Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei, din județul Bihor, a revenit pe 9 mai la Spitalul Județean din Arad, unde a fost evaluat pentru febră, tuse și diaree. Potrivit informațiilor publicate de ProTV News, el fusese externat pe 6 mai și a fost transferat ulterior la Boli Infecțioase pentru investigații și tratament.
Ce a arătat testarea și ce rămâne de clarificat
Potrivit informațiilor publicate de Mediafax, testarea PCR a indicat prezența hantavirusului, iar tulpina exactă urma să fie stabilită. Prin urmare, formularea nu permite identificarea tipului de hantavirus și nici a locului în care pacientul a fost infectat.
Medicul Adrian Marinescu a declarat, în legătură cu acest caz, că „nu se pune problema de transmitere de la om la om”, potrivit Mediafax. Declarația trebuie atribuită autorului ei și interpretată împreună cu identificarea tulpinii: Organizația Mondială a Sănătății arată că profilul de transmitere diferă între hantavirusuri, iar unele tipuri pot avea particularități epidemiologice distincte.
Cronologia publică a cazului
6 mai: pacientul a fost externat de la unitatea medicală din Ștei;
9 mai: a revenit la un spital din Arad cu febră, tuse și diaree;
ulterior, a fost transferat la Secția de Boli Infecțioase pentru investigații și tratament;
testarea PCR a indicat prezența hantavirusului;
ancheta epidemiologică a început verificarea posibilei surse de expunere.
Aceste date stabilesc traseul medical public al pacientului, nu și momentul sau locul infectării. Ancheta trebuie să coreleze istoricul său cu eventuale expuneri la rozătoare, urină, salivă, excremente ori materiale contaminate. În informațiile publice citate nu era indicat un spațiu anume ca sursă a infecției.
Hantavirusul se transmite în principal prin expunerea la rozătoare
Hantavirusurile sunt virusuri zoonotice, transmise în principal de la rozătoare la oameni. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, infectarea se poate produce prin inhalarea particulelor contaminate cu urină, salivă sau excremente ale rozătoarelor infectate. Boala și modul de transmitere depind de virusul implicat și de regiunea geografică.
Pentru persoanele care au avut o expunere relevantă la rozătoare sau la spații posibil contaminate, informația esențială este să nu trateze simptomele ca pe o confirmare a hantavirusului și să solicite evaluare medicală. Curățarea spațiilor cu urme de rozătoare trebuie făcută astfel încât să fie evitată inhalarea particulelor contaminate, în acord cu recomandările sanitare aplicabile. OMS descrie simptomele și căile de expunere, dar diagnosticul aparține serviciilor medicale.
INSP a evaluat riscul general ca fiind scăzut
În informarea publicată la 6 mai 2026, Institutul Național de Sănătate Publică a transmis că riscul pentru populația generală este scăzut și că infecțiile cu hantavirus sunt rare în România. Ancheta epidemiologică verifică istoricul pacientului, eventualele contacte și mediile în care ar fi putut exista expunerea.
Potrivit aceleiași informări, în România au fost înregistrate 15 cazuri în perioada 2023–2026, până la momentul comunicării: patru în 2023, trei în 2024, șapte în 2025 și unul în anul curent. Cifra trebuie înțeleasă ca total valabil la data informării INSP și nu ca o bază de date actualizată automat după publicarea unor eventuale informații noi.
De ce contează identificarea tulpinii
OMS arată că hantavirusurile nu au un singur profil epidemiologic. Unele tipuri sunt asociate cu transmiterea de la rozătoare la oameni, în timp ce hantavirusul Andes, întâlnit în special în Argentina și Chile, poate fi transmis între oameni în situații rare. De aceea, o afirmație generală despre toate hantavirusurile nu poate înlocui identificarea virusului implicat în cazul de la Arad.
Comparația cu episodul raportat pe nava de croazieră MV Hondius are relevanță doar ca exemplu al diferențelor dintre tulpini și nu ca dovadă că situațiile sunt identice. Reuters a relatat că OMS confirmase șapte cazuri la 11 mai, iar The Guardian a prezentat contextul hantavirusului Andes. Datele despre acel episod nu stabilesc tulpina sau riscul în cazul pacientului din România.
Ce urmează
Următoarele clarificări relevante sunt stabilirea tulpinii, concluziile anchetei epidemiologice și eventualele măsuri pentru persoanele cu expunere identificată. Până la publicarea unor date suplimentare, informațiile disponibile descriu un caz individual cu rezultat PCR pozitiv indicat în relatările citate și un risc general evaluat de INSP ca fiind scăzut.
💡 WoW Pulse | De ce contează această știre?
Cazul arată de ce rezultatul unui test și evaluarea riscului populațional sunt informații distincte: primul se referă la pacient, iar cea de-a doua depinde de modul de transmitere, ancheta epidemiologică și numărul de cazuri observate.
Pentru public, cea mai utilă concluzie verificabilă este că sursa expunerii nu fusese stabilită în informațiile disponibile, iar cifra de 15 cazuri comunicată de INSP era valabilă la momentul informării sale. Identificarea tulpinii rămâne esențială pentru interpretarea corectă a riscului de transmitere.
