Grevă generală în spitale. Ce nemulțumiri aprind protestele
Angajații din aproximativ 400 de spitale sunt așteptați să intre marți, 28 iulie 2026, în grevă generală pe termen nedeterminat, potrivit calendarului anunțat de Federația SANITAS.

Urgențele medicale vor continua să fie asigurate, însă activitatea obișnuită ar putea fi redusă la aproximativ o treime din capacitate.
În paralel, marile confederații sindicale au anunțat manifestații în fața Parlamentului pe parcursul săptămânii. Nemulțumirile se concentrează asupra proiectului noii legi a salarizării, despre care sindicatele susțin că poate reduce veniturile unor angajați, poate diminua plata gărzilor și a muncii în weekend și poate limita accesul la sporurile acordate pentru condiții periculoase.
La momentul redactării, greva generală era anunțată pentru 28 iulie, iar numărul final al spitalelor participante urma să fie stabilit după ultimele ședințe organizatorice ale SANITAS. (Digi24)
Pe scurt: consultațiile și intervențiile care nu reprezintă urgențe riscă să fie amânate. Cel puțin o treime din personal trebuie să rămână la lucru, iar fiecare unitate trebuie să stabilească împreună cu sindicatele propriul plan de grevă. (Digi24)
Ce greve și proteste sunt anunțate
Cea mai amplă acțiune este greva generală organizată de SANITAS în spitalele și unitățile de asistență socială. Federația anunțase încă din 7–8 iulie o grevă de avertisment pentru 20 iulie și declanșarea grevei generale pe 28 iulie, în lipsa unui acord cu autoritățile. (CursDeGuvernare.ro)
Greva de avertisment a avut deja loc în aproximativ 500 de spitale, timp de două ore, între 09:00 și 11:00. Pentru acțiunea din 28 iulie, informațiile comunicate de liderii sindicali indicau participarea a aproximativ 400 de spitale, reprezentând majoritatea unităților publice din țară. (Digi24)
În spitalele participante, sindicatele spun că aproximativ două treimi din activitatea obișnuită va fi întreruptă. Vor continua serviciile necesare salvării vieții, urgențele și activitatea minimă impusă de lege.
Pacienții cu programări, investigații sau intervenții care pot fi amânate trebuie să verifice direct situația la unitatea medicală, deoarece aplicarea grevei poate diferi de la un spital la altul.
În paralel, cinci confederații sindicale — Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR, Meridian și Blocul Național Sindical — au anunțat proteste în fața Parlamentului, zilnic, în intervalul 10:00–17:00. Organizatorii estimează o participare cumulată de aproximativ 25.000 de persoane pe durata săptămânii. (Stiripesurse)
Alianța SEDLEX, care reprezintă angajați din administrație, Finanțe, Vamă, Muncă, Mediu și Statistică, a început și ea procedurile pentru organizarea unor greve de solidaritate. Datele exacte pentru fiecare structură urmau să fie comunicate separat. (Stiripesurse)
Sindicatele din transporturi au avertizat că protestele se pot extinde și în transportul public sau feroviar, dar la momentul redactării nu fusese confirmat un calendar național al unei greve generale în acest sector. (Stiripesurse)
De ce resping sindicaliștii legea salarizării
Proiectul urmărește refacerea grilelor din sectorul public, reducerea diferențelor dintre instituții și limitarea sistemului actual de sporuri. Reforma prezentată de Ministerul Muncii prevede eliminarea unei mari părți dintre sporurile existente și păstrarea acestora în special pentru condiții excepționale, în limita unor plafoane bugetare. (Ministerul Muncii și Protecției Sociale)
Sindicatele spun însă că problema nu este doar salariul de bază afișat în grilă, ci venitul total primit într-o lună, care include ture, nopți, gărzi, weekenduri, sărbători legale și condiții de risc.
În unele simulări, salariul de bază crește, dar angajatul poate pierde din componentele variabile. Federația Solidaritatea Sanitară afirmă că plata pentru continuitatea activității scade în peste 75% dintre comparațiile analizate, iar pachetul format din sporurile de condiții și plata continuității scade în mai mult de jumătate dintre situații, chiar în scenariul favorabil. Aceste estimări aparțin sindicatului și nu reprezintă încă efecte constatate după aplicarea legii. (Solidaritatea Sanitară)
Exemplu: plata muncii în weekend și de sărbători
Una dintre cele mai contestate modificări privește orele lucrate în zilele libere și de sărbătoare legală.
Potrivit analizei sindicale, proiectul ar înlocui în unele situații tarifele suplimentare de 75% sau 100% cu o majorare mult mai mică. În versiunea analizată în iunie, majorarea era indicată la 10%, iar într-o variantă ulterioară la 30%. Sindicatele cer menținerea unei majorări de 100% pentru această muncă. (Solidaritatea Sanitară)
Federația Solidaritatea Sanitară oferă exemplul unui medic primar de ATI. Conform propriilor calcule, tariful pentru o oră lucrată într-o zi liberă ar putea coborî de la aproximativ 221,3 lei la 128,5 lei, iar o oră de gardă de urgență într-o zi lucrătoare de la 193,7 lei la 98,8 lei.
Aceste valori sunt simulări sindicale, bazate pe forma proiectului din 17 iulie, și pot fi modificate prin amendamente înainte de adoptarea legii. (Solidaritatea Sanitară)
Sporuri limitate pentru condiții periculoase
O altă nemulțumire privește noua împărțire a sporurilor pentru condițiile de muncă.
Conform explicațiilor sindicale, sporurile de nivelul I ar putea fi acordate pentru cel mult 10% dintre angajați, iar cele din nivelurile II și III pentru maximum 20%. Sindicatele susțin că aceste cote nu reflectă numărul real al persoanelor care lucrează în secții cu risc ridicat. (Digi24)
Federația Solidaritatea Sanitară dă exemplul spitalelor de psihiatrie, boli infecțioase și tuberculoză. În cele 78 de unități monospecialitate analizate, organizația estimează că o mare parte dintre cei aproximativ 22.000 de angajați ar putea rămâne în afara sporurilor corespunzătoare riscului dacă se aplică strict cotele propuse. (Solidaritatea Sanitară)
Sindicaliștii avertizează că doi asistenți care lucrează în aceeași secție ATI și sunt expuși acelorași condiții ar putea primi sporuri diferite dacă spitalul și-a epuizat plafonul disponibil.
📌 Analizǎ WoW Pulse
Salariu de bază mai mare, venit final mai mic?
Acesta este centrul conflictului. Guvernul pune accent pe noile grile, dar sindicatele calculează venitul complet: salariu, ture, gărzi, nopți, weekenduri și sporuri de risc.
Un salariu de bază majorat nu garantează automat mai mulți bani la finalul lunii dacă plățile suplimentare sunt reduse.
Sporuri eliminate din unele variante
Sindicatele reclamă și dispariția din proiect a unor compensații pentru activități cu riscuri specifice.
Federația Solidaritatea Sanitară cere reintroducerea sporurilor pentru expunerea la radiații, neonatologie, săli de naștere și laboratoare de analize. Organizația afirmă că acestea nu mai apăreau în forma proiectului din 16–17 iulie. (Solidaritatea Sanitară)
Ministerul Sănătății a susținut, la rândul său, că sistemul de sporuri trebuie reașezat astfel încât performanța, responsabilitatea și munca în condiții dificile să fie recunoscute unitar și echitabil. (Ministerul Sănătății)
Disputa nu este, astfel, doar despre păstrarea tuturor sporurilor actuale, ci despre cine se califică pentru ele, care este nivelul minim garantat și dacă spitalele subfinanțate pot ajunge să acorde sume foarte mici.
Angajații TESA se tem că rămân în pierdere
Personalul tehnic, economic și administrativ din spitale — cunoscut drept TESA — se numără printre categoriile care reclamă cele mai mari riscuri.
Analiza Federației Solidaritatea Sanitară arată că personalul TESA și nemedical ar fi singura categorie aflată, la nivel median, în pierdere în toate scenariile studiate. În schimb, unele profesii subevaluate, precum kinetoterapeuții, fizicienii medicali și psihologii, ar putea obține creșteri ale salariului de bază. (Solidaritatea Sanitară)
Acesta este și unul dintre motivele pentru care sindicatele cer mai multe grile, diferențiate după tipul unității și nivelul de risc, în locul unei formule aproape identice pentru întregul sistem.
Administrația reclamă pierderi de mii de lei
Nemulțumirile nu se limitează la sănătate.
Alianța SEDLEX susține că unii angajați din Finanțe, ANAF, Vamă și administrația publică ar putea pierde între 2.000 și 4.000 de lei pe lună. Estimarea aparține sindicatelor și nu a fost confirmată de Guvern printr-o evaluare individuală pentru toate funcțiile vizate. (Stiripesurse)
Protestatarii reclamă atât modificarea coeficienților salariali, cât și reducerea sau includerea diferită a sporurilor în venitul total.
Guvernul a prezentat reforma drept o încercare de a elimina situațiile în care persoane cu responsabilități similare sunt plătite diferit în funcție de instituția în care lucrează. Documentele oficiale de fundamentare recunosc că sistemul actual produce diferențe importante între posturi comparabile și că unele componente variabile nu sunt legate de performanță. (ANFP)
Ce cer concret angajații din sănătate
Sindicatele nu au o poziție complet identică asupra tuturor soluțiilor, dar principalele cereri se suprapun:
nicio scădere a venitului total, nu doar protejarea salariului de bază; plata corectă a gărzilor, nopților, weekendurilor și sărbătorilor; sporuri minime garantate pentru riscuri; eliminarea cotelor care limitează numărul beneficiarilor; corectarea grilelor pentru TESA și personalul medical; precum și negocierea reală a regulamentelor de aplicare. (Solidaritatea Sanitară)
Federația Solidaritatea Sanitară propune ca protecția împotriva reducerii veniturilor să fie calculată folosind media ultimelor 12 luni. Sindicatul argumentează că o singură lună nu reflectă corect veniturile unui angajat care efectuează gărzi sau ture în mod variabil. (Solidaritatea Sanitară)
SANITAS contestă și blocarea angajărilor, în condițiile în care federația estimează un deficit de aproximativ 25.000 de posturi în sănătate și asistență socială. (Facebook)
Cum vor fi afectați pacienții
Greva generală nu presupune închiderea completă a spitalelor.
Managerul și sindicatele din fiecare unitate trebuie să stabilească personalul care continuă activitatea și secțiile în care acesta va lucra. Cel puțin o treime din activitate trebuie menținută, iar urgențele și cazurile care pun viața în pericol trebuie preluate. (Digi24)
Cele mai probabile efecte sunt amânarea consultațiilor programate, investigațiilor neurgente, internărilor care pot fi reprogramate și a unor intervenții elective.
Situația poate varia însă între spitale. SANITAS urma să stabilească înaintea începerii protestului lista finală a unităților participante și modalitatea concretă de organizare.
Proiectul legii poate fi încă modificat în Parlament, iar negocierile pot continua inclusiv după declanșarea protestelor. În lipsa unui acord, sindicaliștii spun că greva din sănătate va continua pe termen nedeterminat. (Stiripesurse)
Surse
Informațiile privind calendarul grevei și efectele asupra spitalelor au fost publicate de SANITAS, Digi24 și Știrile ProTV. Prevederile contestate și exemplele de calcul provin din documentele și simulările publicate de Federația Solidaritatea Sanitară, raportate la forma proiectului din 17 iulie 2026. Poziția autorităților este reflectată prin documentele Ministerului Muncii și propunerile Ministerului Sănătății. Estimările privind eventualele pierderi nu reprezintă reduceri deja aplicate și se pot schimba înaintea adoptării formei finale a legii.


