Calificarea Angliei în semifinalele Cupei Mondiale 2026 a fost umbrită de o controversă uriașă de arbitraj. Norvegienii susțin că mingea a lovit cablul camerei suspendate deasupra terenului chiar înaintea golului egalizator marcat de Jude Bellingham, însă jocul nu a fost oprit, iar reușita a rămas valabilă.
Faza s-a petrecut în prelungirile primei reprize a sfertului de finală Norvegia–Anglia, disputat pe 11 iulie 2026, la Miami. Norvegia conducea cu 1-0, dar Bellingham a egalat în minutul 45+2. Anglia s-a impus ulterior cu 2-1 după prelungiri și a obținut calificarea, potrivit relatării publicate de Reuters.
De la ce a pornit scandalul
Totul a început cu o degajare lungă a portarului norvegian Ørjan Nyland. În timp ce mingea cobora spre centrul terenului, traiectoria ei a părut să se modifice brusc, iar balonul a căzut aproape vertical între jucători.
Fotbaliștii și membrii staffului Norvegiei au susținut imediat că mingea atinsese unul dintre cablurile care susțin camera aeriană folosită pentru transmisiunea televizată.
Jocul a continuat, Anglia a recuperat balonul, iar după numai câteva pase Jude Bellingham a înscris golul de 1-1. Tocmai legătura directă dintre presupusul contact cu acel cablu și faza golului a declanșat protestele.
Selecționerul norvegian Ståle Solbakken a declarat după partidă că mingea „a căzut direct din cer” și că schimbarea traseului a produs confuzie în defensiva sa. Tehnicianul a precizat că atât Nyland, cât și jucătorul care aștepta mingea și membrii băncii au reacționat spontan, convinși că balonul lovise ceva. Declarațiile sale au fost consemnate de Reuters.
Ce trebuia să se întâmple dacă mingea lovea cablul
Potrivit Legilor Jocului, un cablu al sistemului de filmare este considerat un element exterior partidei. Dacă arbitrul stabilește că mingea a lovit un asemenea obiect și a rămas în teren, jocul trebuie oprit.
Partida ar fi trebuit reluată cu o minge de arbitru, iar atacul Angliei nu ar mai fi continuat. În acest scenariu, golul lui Bellingham nu ar fi trebuit să existe.
Tocmai de aceea faza a devenit atât de importantă: nu era vorba despre un contact petrecut fără consecințe, ci despre un posibil incident tehnic produs cu doar câteva secunde înaintea golului egalizator.
Arbitrul nu a observat presupusul contact
Centralul francez Clément Turpin nu a oprit jocul. Solbakken a susținut că oficialii i-au spus la pauză că arbitrul nu văzuse mingea atingând cablul și că nu primise niciun semnal care să confirme incidentul.
Nici arbitrii din camera VAR nu au anulat golul. Din acest motiv, norvegienii au reclamat că o eventuală interferență exterioară a influențat direct o fază decisivă fără ca sistemul de arbitraj să intervină.
Imaginile TV au alimentat disputa deoarece, din anumite unghiuri, mingea pare să-și încetinească deplasarea și să cadă neobișnuit de abrupt. Alte cadre nu oferă însă o imagine suficient de clară a unui contact efectiv.
FIFA a verificat senzorul din minge
În timpul meciului, FIFA a transmis că a analizat informațiile furnizate de tehnologia Connected Ball, integrată în mingea oficială a turneului.
Senzorul din interior înregistrează de aproximativ 500 de ori pe secundă accelerația și mișcările balonului, fiind folosit inclusiv pentru identificarea momentului exact al unei atingeri. Funcționarea sistemului este explicată pe pagina oficială dedicată tehnologiei Connected Ball.
Forul mondial a precizat că graficul nu a înregistrat niciun vârf în momentul în care mingea se afla în aer. În interpretarea FIFA, datele nu oferă dovezi că balonul ar fi atins cablul și și-ar fi schimbat traseul.
Reacția FIFA a fost prezentată și de Eurosport România, după ce reluările fazei au declanșat acuzații și dezbateri în presa internațională.
De ce Norvegia nu acceptă explicația
Solbakken a admis că nu a văzut personal atingerea, dar a insistat că reacțiile jucătorilor și schimbarea aparentă a traiectoriei îl fac să creadă că mingea a lovit cablul.
„Dacă senzorul nu a înregistrat nimic, ce pot spune împotriva acestui lucru?”, a declarat selecționerul. El a adăugat însă că balonul a căzut într-un mod atât de neobișnuit încât stafful său nu are îndoieli asupra incidentului, potrivit Reuters.
Norvegienii contestă, așadar, diferența dintre ceea ce susțin că au văzut pe teren și ceea ce indică datele tehnice prezentate de FIFA.
Poate VAR să verifice o asemenea fază?
VAR poate analiza faza de atac care conduce la un gol, dar intervine numai în limitele prevăzute de protocol și atunci când există imagini sau informații concludente despre o eroare clară.
Controversa de la Miami a ridicat două întrebări distincte:
A atins mingea cablul? FIFA susține că senzorul nu a detectat un asemenea contact.
Ar fi trebuit VAR să intervină? Criticii consideră că faza trebuia măcar verificată mai atent, deoarece presupusul incident s-a produs în construcția atacului finalizat cu gol.
Faptul că imaginile și datele senzorului par să conducă la concluzii diferite a transformat o simplă fază de joc într-o dispută despre limitele tehnologiei folosite la Cupa Mondială.
Golul a schimbat cursul partidei
Momentul a avut o greutate uriașă deoarece Norvegia conducea și se pregătea să intre la vestiare în avantaj. Egalarea venită în minutul 45+2 a schimbat presiunea psihologică asupra celor două echipe.
Scorul a rămas 1-1 după timpul regulamentar. În prelungiri, Bellingham a înscris din nou, după ce a profitat de respingerea portarului Nyland, și a trimis Anglia în semifinale.
Al doilea gol nu a fost contestat în legătură cu sistemul camerei aeriene. Scandalul privește exclusiv faza egalării din prima repriză.
Norvegia nu cere rejucarea meciului
Deși și-a menținut acuzația, Solbakken a spus că nu dorește ca episodul să devină povestea principală a parcursului Norvegiei și a recunoscut că partida nu va fi rejucată.
Tehnicianul nu a prezentat faza drept singurul motiv al eliminării. El a vorbit însă despre confuzia produsă în apărare și despre momentul extrem de nefavorabil în care Anglia a egalat.
Rezultatul rămâne omologat, iar Anglia merge în semifinale. Scandalul continuă deoarece reluările îi fac pe norvegieni să creadă că mingea a atins cablul, în timp ce FIFA invocă senzorul din balon pentru a susține exact contrariul.
