Adunarea Națională a Franței a aprobat joi, 28 mai 2026, în primă lectură, cu 254 de voturi pentru și niciunul împotrivă, propunerea de abrogare formală a „Codului Negru”, ordonanța din 1685 asociată organizării sclaviei în coloniile franceze. Votul are o semnificație istorică și memorială, însă nu încheie procedura legislativă. Textul trebuie examinat și de Senat.
Ce a aprobat Adunarea Națională
Rezultatul de 254–0 este consemnat atât în relatarea Associated Press, cât și în dosarul parlamentar oficial. Votul privește o propunere de lege adoptată în primă lectură, nu promulgarea unei legi definitive.
Dosarul Adunării Naționale indică examinarea de către Senat drept etapa următoare. În funcție de parcursul parlamentar, textul poate ajunge să circule între cele două camere înaintea unei eventuale adoptări definitive.
Inițiativa a fost susținută de deputatul Max Mathiasin, reprezentant al Guadelupei. Pentru aleșii din teritoriile franceze de peste mări, unde memoria sclaviei și a dominației coloniale rămâne o temă publică importantă, dezbaterea are o încărcătură aparte, potrivit LCP.
Ce este „Codul Negru”
Denumirea „Codul Negru” se referă în principal la ordonanța regală adoptată în 1685, în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, pentru coloniile franceze din Americi. Textul stabilea reguli privind organizarea sclaviei, statutul persoanelor înrobite și controlul exercitat de proprietari și administrația colonială.
Din punct de vedere juridic, actul nu era un cod modern în sensul actual al termenului, ci o ordonanță regală referitoare la organizarea și administrarea coloniilor. În istorie și în dezbaterea publică, expresia „Codul Negru” este folosită și pentru ansamblul de reguli asociate acestui act și unor texte ulterioare. Propunerea parlamentară vizează însă, în mod formal, textul din 1685 indicat în dosarul legislativ.
Abrogarea discutată nu urmărește eliminarea unei legi contemporane care ar autoriza sclavia. Sclavia a fost abolită definitiv în coloniile franceze în 1848, iar inițiativa actuală privește înlăturarea formală din drept a unui act istoric asociat regimului sclavagist colonial.
De ce este discutată abrogarea după abolirea sclaviei
Inițiatorii nu susțin revenirea la aplicarea dispozițiilor din 1685. Miza este atât statutul formal al textului în ordinea juridică, cât și mesajul transmis de instituțiile franceze despre moștenirea colonială.
Votul are, astfel, o funcție memorială și instituțională. El marchează respingerea explicită a unui act care a organizat juridic sclavia, chiar dacă dispozițiile sale nu mai pot produce efectele sistemului sclavagist după abolirea din 1848.
Associated Press a descris votul unanim drept un gest de recunoaștere a trecutului sclavagist, în timp ce procedura legislativă rămâne deschisă.
Cronologia abolirii sclaviei în coloniile franceze
Parcursul juridic al abolirii explică de ce inițiativa din 2026 are în principal o miză memorială. Între prima abolire și abolirea definitivă au existat schimbări majore de politică și legislație colonială.
- 1794: sclavia a fost abolită pentru prima dată în coloniile franceze, în timpul Revoluției Franceze;
- 1802: abolirea a fost anulată, iar sclavia a fost restabilită în coloniile franceze;
- 1848: sclavia a fost abolită definitiv în coloniile franceze.
După 1848, „Codul Negru” nu mai putea constitui temei pentru menținerea legală a sclaviei. Dezbaterea actuală privește însă existența formală a actului în corpusul juridic și semnificația pe care statul francez o atribuie acestui document istoric. Cronologia este prezentată și în explicația publicată de Le Monde.
Abrogarea din 2026 nu este același lucru cu legea Taubira
Propunerea votată în 2026 se înscrie în procesul de recunoaștere a trecutului colonial, dar are un obiect diferit de legea Taubira din 2001.
Legea Taubira a recunoscut comerțul cu sclavi și sclavia drept crime împotriva umanității. Propunerea actuală urmărește abrogarea formală a unui act din 1685 asociat organizării sclaviei în coloniile franceze.
Cele două demersuri nu produc același efect: legea Taubira stabilește calificarea oficială a sclaviei și a comerțului cu sclavi, în timp ce inițiativa din 2026 vizează eliminarea unei referințe normative istorice din corpusul juridic.
Ce nu rezolvă abrogarea formală
Abrogarea poate avea o valoare importantă pentru memoria victimelor și pentru comunitățile din teritoriile franceze de peste mări. Ea transmite un mesaj instituțional despre condamnarea moștenirii unui sistem colonial bazat pe înrobire și exploatare.
Eliminarea unui act din corpusul legislativ nu repară însă automat consecințele sociale și economice ale sclaviei. Inegalitățile persistente, politicile memoriei și eventualele reparații țin de dezbateri distincte de procedura parlamentară privind „Codul Negru”.
Într-un interviu publicat de Le Monde, această separare este exprimată prin avertismentul că abrogarea nu trebuie să închidă discuția despre reparațiile legate de sclavie.
Votul de 254 la 0 reprezintă un mesaj politic și memorial clar. Pentru ca inițiativa să producă efectul juridic urmărit, textul trebuie să își continue parcursul parlamentar și să fie adoptat definitiv.
