Focul care arde sub pământ în România: 30 ha afectate

Un foc mocnit care arde sub pământ în Parcul Natural Lunca Mureșului a afectat circa 30 de hectare, a rezistat ploilor și a devenit viral prin caracterul său neobișnuit.

Focul care arde sub pământ în România: 30 ha afectate
Ilustrație generată cu inteligență artificială. Scena nu reprezintă o fotografie realǎ de la fața locului.
Ascultă rezumatul
Ascultă articolul

Un incendiu subteran neobișnuit continuă să ardă mocnit în albia secată a Mureșului Mort, în Parcul Natural Lunca Mureșului, județul Arad, iar aproximativ 30 de hectare de fond forestier sunt afectate. Potrivit informațiilor transmise de Romsilva la 19 august 2026, focul a rămas activ inclusiv după ploile din precedentele 48 de ore, în timp ce autoritățile analizează inundarea artificială a zonei și încearcă să identifice sursa exactă a arderii. (AGERPRES)

Primul focar a fost semnalat în 2025, pe aproximativ 200 de metri pătrați, și a fost atunci localizat și limitat. Situația s-a schimbat din iunie 2026: seceta prelungită și vântul au favorizat extinderea fenomenului, iar suprafața afectată a ajuns la aproximativ 30 de hectare, toate aflate în interiorul ariei naturale protejate. (AGERPRES)

Este importantă însă diferența dintre „afectat” și „ars complet”. Formularea oficială folosită de Romsilva se referă la 30 de hectare de fond forestier afectate de incendiu, nu la certificarea faptului că întreaga suprafață a fost distrusă integral de flăcări.

Incendiul arde sub sol și a rezistat inclusiv ploilor

Imaginea unui foc care continuă să existe aproape invizibil sub pământ pare paradoxală. În cazul din Lunca Mureșului, chiar administrația parcului descrie o ardere mocnită în albia secată, care afectează și vegetația forestieră.

„Focul arde mocnit, sub pământ, în albia secată a Mureșului Mort.”

Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului avertizează că incendiul prezintă și riscul de a avansa către suprafețele de pădure din apropiere. Pompierii au intervenit deja de șapte ori, fără să reușească stingerea focarului subteran. (radioromania.ro)

Un alt indiciu privind caracterul neobișnuit al fenomenului este persistența după precipitații. Romsilva preciza la 19 august că focul era încă activ, deși în zonă plouase în cele 48 de ore precedente. (AGERPRES)

Cum stingi un incendiu pe care aproape nu-l vezi?

Incendiile care se propagă prin material organic aflat în sol sunt mult mai greu de localizat și stins decât un foc obișnuit de vegetație. Arderea poate continua fără flăcări mari la suprafață, iar focarele pot reapărea după ce zona pare stinsă.

Forest Research, instituția britanică de cercetare în domeniul forestier, explică faptul că incendiile de sol care implică turbă și materie organică pot mocni în profunzime, sunt dificil de stins și se pot reaprinde. Acest mecanism ajută la explicarea dificultăților generale ale unor asemenea intervenții, dar nu demonstrează că în Lunca Mureșului arde turbă: compoziția materialului care alimentează incendiul din Arad nu a fost încă stabilită oficial. (Forest Research)

Tocmai de aceea, una dintre prioritățile autorităților este identificarea exactă a sursei focului, nu doar răcirea zonelor în care fumul sau căldura sunt vizibile.

💡 WoW Pulse | De ce nu este suficientă o ploaie?

La un incendiu de suprafață, apa poate ajunge direct la materialul care arde. În cazul unei arderi subterane, focarele pot exista sub stratul vizibil al solului, unde apa pătrunde mai greu. Faptul că incendiul din Lunca Mureșului a rămas activ după ploi confirmă persistența arderii în subteran, însă cauza și adâncimea exactă a focarelor sunt încă investigate. (AGERPRES)

Autoritățile analizează inundarea artificială a zonei

Soluția aflată acum în discuție este pe măsura fenomenului: aducerea unei cantități mari de apă în albia Mureșului Mort.

La nivelul Prefecturii Arad a fost constituit un grup de lucru din care fac parte reprezentanți ai Administrației Parcului Natural Lunca Mureșului, ISU Arad, Administrației Naționale „Apele Române”, Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Gărzii Naționale de Mediu și ai altor instituții. (AGERPRES)

Una dintre variantele propuse presupune dirijarea apei epurate de la Stația de Epurare Arad către brațul Mureșul Mort, pentru inundarea sau umectarea zonei afectate. La actualizarea din 19 august, măsura era prezentată drept soluție propusă și analizată, nu drept o operațiune deja finalizată. (tvrinfo.ro)

Această diferență este importantă: autoritățile nu au anunțat că incendiul a fost stins și nici că inundarea artificială a rezolvat problema.

De la 200 de metri pătrați la aproximativ 30 de hectare

Cronologia arată de ce situația a devenit o problemă majoră pentru autorități.

Primul focar cunoscut s-a manifestat în 2025 și ocupa aproximativ 200 de metri pătrați. Acesta a fost localizat și limitat. Din iunie 2026, însă, seceta prelungită și vântul au favorizat extinderea incendiului. La 19 august, Romsilva indica aproximativ 30 de hectare de fond forestier afectate. (AGERPRES)

TVR a relatat, de asemenea, că solul foarte uscat permite arderii să continue în subteran și că focul se manifestă din zona albiei Mureșului Mort spre terenurile din jur. (tvrinfo.ro)

Seceta are astfel un rol confirmat în extinderea incendiului. Ea nu trebuie confundată însă cu sursa inițială a focului, care rămâne necunoscută.

Ce nu se știe încă despre focul subteran

Spectaculozitatea imaginilor a alimentat mai multe explicații despre ceea ce s-ar putea afla sub pământ, însă datele oficiale disponibile nu stabilesc deocamdată cauza.

Nu este confirmat ce material alimentează arderea, cât de profund se află toate focarele sau ce a declanșat primul incendiu. Prin urmare, ipotezele despre turbă, gaze sau diferite acumulări minerale nu pot fi prezentate în acest moment drept explicații demonstrate.

Pentru clarificarea situației, Romsilva anunța pe 19 august că este așteptat în zonă un laborator mobil specializat al ISU, destinat investigațiilor suplimentare și evaluării riscurilor. La identificarea sursei urmează să participe ISU Arad, inclusiv cu sprijinul altor inspectorate din țară. (AGERPRES)

De ce cele 30 de hectare contează mai mult într-un parc natural

Incendiul nu se manifestă pe un teren oarecare. Cele aproximativ 30 de hectare afectate sunt situate integral în aria naturală protejată Parcul Natural Lunca Mureșului, potrivit Romsilva. (radioromania.ro)

Parcul protejează un ecosistem specific luncii inferioare a Mureșului, cu păduri aluviale, zone cu apă curgătoare și stătătoare și habitate importante pentru numeroase specii de păsări. Tocmai de aceea, administrația parcului subliniază că incendiul afectează habitatul natural, nu doar masa lemnoasă. (Parcul Natural Lunca Mureșului)

Miza intervenției este astfel dublă: oprirea focului care continuă să mocnească sub pământ și limitarea extinderii sale spre alte suprafețe de pădure.

Până la identificarea cauzei și alegerea metodei de intervenție, personalul Administrației Parcului Natural Lunca Mureșului continuă monitorizarea în teren, iar investigațiile ISU trebuie să stabilească mai exact unde și ce anume întreține arderea. (AGERPRES)

Surse