Primele pajiști urbane administrate direct de Primăria Capitalei au înflorit în Parcul Cișmigiu, într-un proiect care diversifică modelul tradițional al spațiilor verzi dominate de gazon tuns. Amenajarea folosește flori de câmp și plante adaptate condițiilor locale, iar întreținerea mai puțin intensivă poate susține biodiversitatea și infiltrarea apei în sol.
Pajiștile urbane nu înlocuiesc automat gazonul de pe toate suprafețele. Ele sunt mai potrivite în zonele în care nu este necesar un covor ornamental uniform și întreținut frecvent. Rezultatele depind de amplasament, compoziția plantelor, caracteristicile solului și lucrările de întreținere.
Ce diferențiază o pajiște urbană de gazonul ornamental
Gazonul clasic presupune, de regulă, tunderi și udări repetate pentru păstrarea unei suprafețe uniforme. Într-o pajiște urbană, plantele sunt lăsate să crească și să înflorească, iar cosirea poate fi limitată la una sau două intervenții pe an, în funcție de amestecul de semințe și de obiectivele amenajării.
După formarea și răspândirea semințelor, unele plante pot reapărea în anii următori fără reînsămânțări majore. Rădăcinile mai profunde pot ajuta la păstrarea umidității în sol și la tolerarea mai bună a perioadelor secetoase, însă efectul diferă în funcție de speciile folosite și de condițiile fiecărei suprafețe. (Green Community)
Primarul general Ciprian Ciucu a descris pajiștile urbane drept o soluție „ieftină, frumoasă și ecologică”. În prezentarea municipalității, amenajările pot avea mai multe avantaje:
- oferă hrană și habitate pentru albine, fluturi și alți polenizatori;
- necesită, în anumite condiții, o întreținere mai puțin intensă decât gazonul ornamental;
- pot contribui la infiltrarea apei în sol și la limitarea scurgerilor de suprafață;
- pot stoca o anumită cantitate de dioxid de carbon;
- diversifică vegetația din parcuri și din alte spații verzi.
Aceste beneficii nu apar în aceeași măsură în orice amplasament. Primăria București indică drept factori importanți speciile utilizate, grosimea și permeabilitatea solului, regimul precipitațiilor și momentul cosirii. (Primăria Municipiului București)
Cișmigiul extinde proiectele de pajiști urbane din București
Pajiștile din Cișmigiu sunt prezentate ca primele amenajate direct în administrarea municipalității. Acest lucru nu înseamnă că Bucureștiul nu a mai avut proiecte cu flori de câmp. În anii anteriori, astfel de inițiative au fost realizate de organizații civice împreună cu administrații publice și instituții care gestionează parcurile.
În 2023, Asociația Parcul Natural București a însămânțat o zonă degradată din apropierea râului Dâmbovița cu maci, albăstrele, romanițe și alte flori de câmp. Proiectul a fost realizat împreună cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, iar în 2026 suprafața a ajuns la al treilea sezon de înflorire, potrivit relatării Green Community. (Green Community)
În Parcul Tineretului au fost testate alte suprafețe cu flori de câmp. Unul dintre proiecte a folosit două amestecuri care includ peste 28 de specii anuale și perene, între care maci, margarete și crăițe. Alegerea plantelor a urmărit adaptarea la secetă și reducerea necesarului de irigare, conform descrierii proiectului. (Green Community)
Modelul a ajuns și în cartierele din Sectorul 6
Suprafețe cu pajiști sau flori de câmp au fost amenajate și în mai multe zone din Sectorul 6. Lista prezentată de Green Community include:
- Parcul Liniei;
- zona AFI Cotroceni;
- Bulevardul Iuliu Maniu;
- Șoseaua Virtuții;
- zona Lacului Morii;
- strada Lujerului;
- Drumul Valea Largă;
- zona Râul Doamnei.
În asemenea amenajări sunt utilizate tot mai des plante perene și specii adaptate condițiilor climatice locale, în locul florilor sezoniere care trebuie schimbate de mai multe ori pe an. Diferența față de un rond ornamental ține atât de întreținere, cât și de aspectul urmărit: o pajiște are o evoluție sezonieră și nu este menținută permanent la aceeași înălțime. (Green Community)
Pajiștile nu înlocuiesc grădinile de ploaie sau arborii
Vegetația joasă poate contribui la reducerea eroziunii și la încetinirea scurgerii apei, mai ales când solul este permeabil și amenajarea este proiectată pentru infiltrare. Rădăcinile și stratul vegetal pot favoriza pătrunderea apei în sol, însă efectul depinde de cantitatea precipitațiilor și de caracteristicile terenului.
În Parcul Tineretului a fost amenajată prima grădină de ploaie dintr-un parc public bucureștean. Sistemul colectează precipitațiile și le direcționează către o zonă în care apa se poate infiltra natural, reducând cantitatea care ajunge imediat în canalizare. Grădina a fost realizată de Asociația Parcul Natural București în parteneriat cu ALPAB. (Green Community)
Pajiștile pot influența confortul termic local prin evapotranspirație și prin menținerea unei suprafețe vegetale, dar nu oferă umbra produsă de arbori. Din acest motiv, ele funcționează mai bine ca parte a unei amenajări complexe, alături de arbori, arbuști, sol permeabil și sisteme de colectare a apei.
Comparațiile europene trebuie citite în context
În materialele despre dezvoltarea pajiștilor urbane sunt menționate Riga, cu peste 40 de astfel de suprafețe, și Regatul Unit, unde pajiștile ar reprezenta aproximativ un sfert din zonele verzi urbane. Cifrele oferă un reper pentru discuția despre extinderea modelului la București, dar indicatorii nu trebuie interpretați ca o comparație directă între orașe sau sisteme administrative fără aceeași metodologie de calcul. (Green Community)
Pentru București, extinderea pajiștilor urbane înseamnă mai ales testarea unor soluții diferite de gazonul ornamental și adaptarea lor la fiecare parc sau spațiu public. Valoarea proiectelor depinde de alegerea speciilor, de gestionarea solului și a apei și de un calendar de întreținere compatibil cu ciclul natural al plantelor.
