Bucureștiul începe să renunțe, treptat, la modelul spațiilor verzi dominate exclusiv de gazonul tuns. Primele pajiști urbane amenajate de Primăria Capitalei au înflorit în Parcul Cișmigiu, iar administrația spune că soluția ar putea fi extinsă și în alte zone ale orașului.
Noile suprafețe sunt acoperite cu flori de câmp și plante adaptate condițiilor locale. Acestea necesită mai puțină întreținere decât gazonul clasic, sprijină insectele polenizatoare și ajută solul să rețină apa în timpul ploilor puternice, potrivit informațiilor publicate de Primăria Municipiului București și analizate de Green Community. (Primăria București)
Mai ieftine și mai ușor de întreținut
Primarul general Ciprian Ciucu a descris pajiștile urbane drept o soluție „ieftină, frumoasă și ecologică”. După producerea și răspândirea semințelor, plantele pot reapărea mai mulți ani fără intervenții majore.
Față de gazonul ornamental, care trebuie udat și tuns frecvent, o pajiște urbană poate avea nevoie de numai una sau două cosiri pe an. Plantele cu rădăcini mai adânci păstrează mai bine umiditatea în sol și sunt mai rezistente în perioadele de secetă. (Green Community)
Municipalitatea prezintă mai multe avantaje directe:
atragerea albinelor, fluturilor și a altor polenizatori;
absorbția apei și reducerea scurgerilor de suprafață;
captarea unei cantități de dioxid de carbon;
costuri și intervenții de întreținere mai mici;
crearea unor habitate pentru plante și insecte.
Cișmigiul nu este primul experiment din Capitală
Deși pajiștile din Cișmigiu sunt primele amenajate direct în administrarea municipalității, ideea a apărut mai devreme în București prin proiectele societății civile.
În 2023, actuala Asociație Parcul Natural București a însămânțat o zonă degradată de lângă Dâmbovița cu maci, albăstrele, romanițe și alte flori de câmp. Proiectul a fost realizat împreună cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, iar suprafața a ajuns în 2026 la al treilea sezon de înflorire. (Green Community)
Alte pajiști experimentale au fost amenajate ulterior în Parcul Tineretului. Într-unul dintre proiecte au fost utilizate două amestecuri care conțineau peste 28 de specii anuale și perene, printre care maci, margarete și crăițe. Plantele au fost alese pentru rezistența la secetă și nevoia redusă de irigare. (Green Community)
Sectorul 6 a dus pajiștile în mai multe cartiere
Primăria Sectorului 6 a fost prima administrație locală care a aplicat conceptul la o scară mai mare. Astfel de suprafețe au apărut în ultimii ani în:
Parcul Liniei;
zona AFI Cotroceni;
Bulevardul Iuliu Maniu;
Șoseaua Virtuții;
zona Lacului Morii;
strada Lujerului;
Drumul Valea Largă;
zona Râul Doamnei.
În noile amenajări sunt utilizate tot mai des plante perene și specii adaptate climei locale, în locul florilor sezoniere care trebuie înlocuite de mai multe ori pe an. (Green Community)
Pajiștile pot ajuta orașul în zilele caniculare
Pajiștile urbane nu au doar un rol decorativ. Rădăcinile plantelor permit infiltrarea apei în sol, reduc eroziunea și pot limita acumularea rapidă a apei după ploile torențiale. Vegetația contribuie și la răcirea locală prin umbrire și evapotranspirație.
În Parcul Tineretului a fost amenajată și prima grădină de ploaie dintr-un parc public bucureștean. Aceasta colectează precipitațiile și permite infiltrarea lor naturală în sol, în loc ca întreaga cantitate de apă să ajungă imediat în sistemul de canalizare. Proiectul a fost realizat de Asociația Parcul Natural București, în parteneriat cu ALPAB. (Green Community)
Astfel de amenajări sunt deja utilizate în mai multe orașe europene. Potrivit datelor citate de municipalitate, Riga are peste 40 de pajiști urbane, iar în Regatul Unit acestea reprezintă aproximativ un sfert din suprafața zonelor verzi urbane. (Green Community)
