Fermierii protestează la București. Ce revendicări revin după 30 iulie
Fermierii și crescătorii de animale au protestat la București pentru reluarea exporturilor, plata despăgubirilor și schimbarea modului de gestionare a bolilor la ovine.

Fermierii și crescătorii de animale au revenit marți, 15 septembrie 2026, în Piața Victoriei din București, cu revendicări concentrate în special pe situația sectorului ovin: reluarea exporturilor de oi și capre, despăgubirile pentru animalele sacrificate și modul în care autoritățile gestionează bolile la ovine. Reprezentanți ai protestatarilor au depus o listă de solicitări la Guvern.
Mobilizarea vine la 47 de zile după protestul din 30 iulie de la sediul ANSVSA, continuat atunci în fața Guvernului. Comparația dintre cele două manifestații arată că două dintre solicitările majore — exporturile și despăgubirea pierderilor — au revenit în prim-plan, în timp ce actualul protest pune mai apăsat problema măsurilor sanitar-veterinare aplicate animalelor.
Exporturile de ovine rămân în centrul protestului
Pentru crescătorii de oi și capre, una dintre principalele mize este accesul la piețele externe.
La protestul din 15 septembrie, reprezentanții oierilor au indicat reluarea exporturilor drept o prioritate. Nemulțumirea este legată de restricțiile impuse în contextul pestei micilor rumegătoare și de efectele acestora asupra vânzărilor de animale.
AGERPRES relatează că reprezentanții protestatarilor au depus marți la Guvern o listă de revendicări și indică drept una dintre cauzele nemulțumirii decizia europeană din iunie privind restricțiile aplicate exporturilor de ovine și caprine.
Problema nu este nouă. Pe 30 iulie, crescătorii care protestau la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor cereau, de asemenea, deblocarea exporturilor.
Ce revendicări se repetă după protestul din 30 iulie
Privite împreună, cele două proteste arată că o parte dintre problemele ridicate în vară au ajuns din nou în fața Guvernului.
Temă | 30 iulie 2026 | 15 septembrie 2026 |
|---|---|---|
Reluarea exporturilor de ovine și caprine | Cerută de protestatari | Rămâne o prioritate |
Despăgubiri pentru pierderi | Solicitate | Problema este reclamată din nou |
Conducerea ANSVSA | S-a cerut demiterea lui Alexandru Bociu | Nemulțumirile față de ANSVSA continuă |
Măsurile pentru animalele din focare | Parte a conflictului sanitar-veterinar | Sacrificarea animalelor este contestată |
Vaccinarea | ANSVSA susținea vaccinarea țintită, nu vaccinarea în masă | Rămâne parte a disputei privind gestionarea bolilor |
💡 WoW Pulse | Ce arată comparația dintre cele două proteste?
Exporturile și despăgubirile formează firul comun dintre 30 iulie și 15 septembrie. Diferența importantă este că actuala mobilizare aduce mai puternic în prim-plan modul concret în care sunt gestionate animalele din zonele afectate de boli și măsurile sanitar-veterinare aplicate de autorități.
Despăgubirile pentru animalele sacrificate, din nou reclamate
Crescătorii contestă și situațiile în care animalele sunt sacrificate ca măsură de combatere a bolilor, susținând că despăgubirile nu sunt plătite la timp.
Problema compensațiilor exista și în revendicările din 30 iulie. Atunci, crescătorii solicitau compensarea integrală a pierderilor economice și plata urgentă a despăgubirilor aferente pestei micilor rumegătoare.
Pe 15 septembrie, mesajul este formulat mai direct în jurul animalelor sacrificate și al compensațiilor datorate proprietarilor.
Ionică Sterp, unul dintre inițiatorii mobilizării, a susținut public că animalele sunt sacrificate fără ca proprietarii să fie ulterior despăgubiți și a cerut autorităților schimbarea acestei situații.
Disputa privind vaccinarea trebuie separată de problema exporturilor
Una dintre temele care necesită o delimitare clară este vaccinarea.
Poziția prezentată public de ANSVSA la sfârșitul lunii iulie nu era aceea a unei vaccinări în masă a tuturor ovinelor din România. Autoritatea preciza că abordarea avută în vedere pentru pesta micilor rumegătoare era bazată pe regionalizare și pe o eventuală vaccinare țintită.
Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, declara pe 30 iulie că instituția nu susține vaccinarea în masă, la nivel național, a efectivelor de ovine.
Această distincție este importantă: o vaccinare țintită în anumite condiții epidemiologice nu este echivalentă cu vaccinarea generalizată a efectivelor din întreaga țară.
În februarie 2026, date prezentate de România Comisiei Europene arătau, de asemenea, că pentru 2026 era prevăzut un program cofinanțat de supraveghere, control și eradicare a pestei micilor rumegătoare, cu examinări clinice și testări în exploatațiile incluse în program.
Cererea privind conducerea ANSVSA a apărut și în iulie
Relația dintre o parte dintre crescători și conducerea ANSVSA reprezintă un alt element de continuitate.
La manifestația din 30 iulie, crescătorii au cerut explicit demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. Solicitarea era legată de modul în care protestatarii considerau că instituția a gestionat situația sanitar-veterinară și efectele acesteia asupra comerțului cu animale.
Bociu a respins atunci posibilitatea demisiei.
„Nu am niciun motiv să-mi dau demisia”, declara președintele ANSVSA pe 30 iulie.
În aceeași intervenție, șeful Autorității a apărat rezultatele instituției și a invocat piețele de export deschise pentru România și evoluția altor boli gestionate de serviciile sanitar-veterinare.
Protestul din 15 septembrie nu a urmat procedura de declarare prealabilă
Statutul manifestației este stabilit direct de comunicatul Jandarmeriei Capitalei din 14 septembrie.
Instituția a precizat că adunarea publică din 15 septembrie nu a urmat procedura prevăzută de Legea nr. 60/1991 pentru declararea prealabilă.
Jandarmeria a anunțat înaintea protestului echipe de dialog, dispozitive de prefiltrare și controale ale persoanelor și bagajelor pe traseele către manifestație. Totodată, au fost instituite filtre la intrările în București pentru verificarea legalității transporturilor de animale și produse agroalimentare.
Protestul a fost marcat de incidente în Piața Victoriei
Manifestația începută marți dimineață a fost marcată ulterior de incidente între o parte dintre protestatari și forțele de ordine.
După ora 11:00, participanți la protest au forțat dispozitivul Jandarmeriei, iar circulația rutieră a fost blocată în mai multe zone din jurul Pieței Victoriei. Jandarmeria a anunțat că a intervenit punctual cu gaze lacrimogene după presiuni exercitate asupra cordonului de ordine.
În cursul după-amiezii, incidentele au continuat. În jurul orei 15:00, un grup de protestatari a rupt un cordon al jandarmilor și a pătruns pe strada Paris, în apropierea sediului Guvernului, iar forțele de ordine au intervenit pentru dispersarea acestora.
Până la ora 14:30, cinci persoane primiseră îngrijiri medicale, potrivit datelor comunicate de Jandarmeria Capitalei. Un bărbat de 72 de ani a fost transportat la spital, după ce a acuzat dureri în piept și amețeli.
Jandarmeria a mai anunțat sancționarea a trei bărbați, cu amenzi în valoare totală de 11.000 de lei, în urma incidentelor produse în timpul manifestației.
De ce protestul din septembrie nu este doar o repetare a celui din iulie
Cele 47 de zile dintre cele două manifestații permit o delimitare mai clară a problemelor.
Pe 30 iulie, protestul a avut drept punct de plecare sediul ANSVSA și a fost construit în jurul conflictului dintre crescătorii de ovine și autoritatea sanitar-veterinară. Exporturile, compensațiile și demiterea conducerii instituției au dominat revendicările.
Pe 15 septembrie, exporturile și despăgubirile sunt din nou pe agendă, dar discuția se concentrează mai puternic asupra modului în care sunt gestionate efectivele afectate de măsurile sanitar-veterinare.
Există și o schimbare concretă față de momentul protestului din iulie: revendicările au ajuns marți direct la Guvern, după ce reprezentanți ai crescătorilor au depus documentul pregătit pentru Executiv.
Surse
Articole similare

Noaptea tensionată din Piața Victoriei: anchetele abia încep
16 septembrie 2026

Șeful ANSVSA răspunde oierilor: vaccinarea în masă ar bloca exporturile
30 iulie 2026

România primește 1,1 milioane de doze de vaccin pentru ovine și caprine
23 octombrie 2026

Daniel Buda estimează o lună pentru exporturile de ovine. România a primit 1,3 milioane de doze
16 septembrie 2026
